Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Marcel Ciolacu a fost întrebat dacă a existat hotărâre de guvern pentru mutarea tezaurului în Olanda, la fel cum s-a întâmplat pentru celelalte expoziții de la Roma sau Madrid.
„Este adevărat (că nu a existat HG - n.r.). Vom afla toate detaliile”, promite Marcel Ciolacu.
Premierul a mai fost întrebat cine ar trebui să răspundă pentru faptul că nu a existat o HG pentru scoaterea tezaurului din țară, însă acesta nu a răspuns. Conform legii, pentru a scoate din țară obiecte de patrimoniu trebuie să existe Hotărâre de Guvern, iar obiectele de patrimoniu de la expoziția din Olanda au fost trimise fără HG, obligatorie în astfel de cazuri. Pentru celelalte expoziții și pentru aceleași obiecte de patrimoniu, statul român a emis hotărâre de guvern, potrivit Antena 3 CNN.
Coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice, furate în trei minute de la Muzeul Drents
Un jaf spectaculos a avut loc sâmbătă dimineața, la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde au fost sustrase patru piese extrem de valoroase din tezaurul dacic: faimosul coif de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice, toate parte a expoziției "Dacia - Bogată în Aur și Argint". Prejudiciul estimat depășește 6 milioane de euro.
Securitate minimă
Directorul Muzeului Drents, Harry Tupan, a recunoscut că în momentul jafului nu exista niciun paznic la fața locului, stârnind controverse. Muzeul Național de Istorie din România susține că, potrivit contractului, era obligatorie prezența unui paznic 24/7, însă documentele analizate de presa olandeză arată altceva.
Jaful: Rapid și bine planificat
Trei indivizi au reușit să pătrundă în muzeu printr-o explozie violentă, sâmbătă dimineața, la ora 03:45. În mai puțin de trei minute, aceștia au spart vitrinele și au sustras piesele valoroase, reușind să fugă înainte ca poliția să ajungă la fața locului.
Un Volkswagen Golf gri-închis, furat anterior din Alkmaar, a fost folosit în jaf, iar ulterior a fost incendiat sub un pod din orașul Rolde. Poliția olandeză a descoperit imagini de supraveghere care arată schimbarea vehiculului de către hoți.
Suspecți și investigații internaționale
Anchetatorii suspectează implicarea clanului Remmo, cunoscut pentru jafuri similare comise în Europa, și iau în calcul participarea unor infractori români. Echipa de anchetă include 35 de detectivi olandezi, care colaborează strâns cu autoritățile române.
Temerile sunt uriașe, deoarece obiectele furate ar putea fi topite, distrugându-se astfel un patrimoniu cultural inestimabil.
Reacții politice și culturale
Ministrul român al Culturii, Natalia Intotero, intenționează să discute direct cu prim-ministrul Olandei și cu regele Willem-Alexander pentru a cere recuperarea rapidă a pieselor furate. De asemenea, Muzeul Național de Istorie din România ia în calcul acționarea în instanță a Muzeului Drents, dacă se dovedește că securitatea a fost necorespunzătoare.
Directorul Muzeului Drents a catalogat ziua jafului drept „o zi incredibil de neagră” și a promis că vor face tot posibilul pentru recuperarea obiectelor.
Lumea artei în alertă
Jaful din Olanda reaprinde dezbaterea despre securitatea pieselor de artă în muzee, în special în cele mici, care nu dispun de măsuri stricte. Experții propun ca obiectele de valoare să fie depozitate în seifuri pe timpul nopții pentru a preveni astfel de incidente.
Piesele furate fac parte dintr-o colecție mai mare, formată din 670 de artefacte dacice, asigurate la o valoare totală de 30 de milioane de euro. Jaful a avut loc în ultimul weekend al expoziției, care fusese inaugurată în luna iulie 2024.
Citește pe Antena3.ro
