Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Partidele aflate în coaliția de guvernare din Germania propun înăsprirea regulilor pentru acordarea ajutorului social destinat persoanelor apte de muncă din Germania, măsură prezentată politic drept „reformă” a sistemului de sprijin.
Dezbaterea are însă o miză mai mare decât aceste ajustări punctuale: finanțele publice. După o perioadă caracterizată în spațiul public drept un „Herbst der Reformen” (o „toamnă a reformelor” cu rezultate contestate), executivul și opoziția se confruntă cu întrebarea centrală: ce reforme pot fi făcute fără a împinge costurile statului social și mai sus, într-o economie slăbită și cu spațiu fiscal limitat.
Potrivit proiectului, schimbările urmăresc să reintroducă și să consolideze obligațiile de cooperare ale beneficiarilor – reguli care fuseseră relaxate odată cu introducerea „Bürgergeld” (venitul de cetățean) în 2023. Totodată, textul propune criterii mai stricte privind accesul la sprijin pentru persoanele cu active semnificative sau locuințe considerate prea mari, precum și întărirea marjei de apreciere a centrelor de ocupare (jobcenter) în evaluarea cazurilor individuale.
Rata de beneficiari SGB II/Bürgergeld în rândul românilor din Germania este de 8,7%, potrivit unei analize Mediendienst Integration publicate în noiembrie 2025. Câteva zeci de mii de români ar fi beneficiari ai acestei scheme de ajutor, potrivit unor estimări.
Ce se schimbă la „Bürgergeld”
Proiectul prevede înăsprirea sancțiunilor și a obligațiilor de cooperare cu jobcenter-ele, precum și limitarea mai strictă a protecției pentru active și locuință:
-după două absențe nemotivate la programările jobcenter, beneficiarul ar urma să primească cu 30% mai puțin; la a treia abatere, plățile pot fi tăiate integral, cu excepția chiriei, care ar urma să fie virată direct proprietarului; înainte de „tăierea totală” ar exista audiere dacă sunt indicii de boală, iar în cazul copiilor și adolescenților nu se aplică reducerea.
-reducerea standard (regelbedarf) poate ajunge la -30% pentru trei luni în cazuri precum abandonarea unei măsuri de sprijin sau lipsa candidaturilor, mai sever decât până acum.
-dispare „karenzzeit” (perioada de grație) în care se tolerau active mai mari; activele ar fi luate în calcul din prima zi, iar pragurile de protecție ar urma să fie diferențiate pe grupe de vârstă.
-la locuință, în loc de preluarea automată a chiriei în primul an, statul ar acoperi cel mult de 1,5 ori limita locală considerată „rezonabilă”, restul urmând să fie suportat de beneficiar sau să ducă la mutare; autoritățile din domeniul forței de muncă ar fi chemate și să verifice mai activ respectarea „frânei chiriilor” (mietpreisbremse).
-cuantumurile nu se schimbă: pentru o persoană singură rămâne reperul de 563 euro (din 2024), cu niveluri diferite pentru cupluri și minori.
Executivul susține că obiectivul este accelerarea reinserției pe piața muncii și reducerea abuzurilor; în prezent, aproximativ 5,5 milioane de persoane primesc Bürgergeld, iar „refuzul total” al muncii ar reprezenta sub 1%, potrivit datelor citate în presa germană.
Disputa politică se duce în primul rând pe bani. Cheltuielile cu Bürgergeld ar fi atins în 2024 un nivel record de 51,7 miliarde euro (din care 29,2 mld. euro pentru sumele de bază, 12,4 mld. euro pentru chirie și încălzire, 3,7 mld. euro pentru integrare pe piața muncii și 6,5 mld. euro costuri administrative), iar în interiorul coaliției au existat declarații publice foarte diferite despre potențialul de economisire. În schimb, în varianta de proiect atribuită Ministerului Muncii, se vorbește despre lipsa unor economii „notabile” strict din modificarea regulilor, speranța fiind că înăsprirea sancțiunilor va scoate mai mulți oameni din sistem; o ipoteză invocată este că 100.000 de persoane care nu ar mai primi prestația ar însemna circa 850 milioane euro economisite.
În paralel, Germania discută reforma pensiilor într-un climat tensionat. Bundestagul a dezbătut în 2025 proiecte privind stabilizarea nivelului pensiilor și egalizarea completă a perioadelor de creștere a copiilor, precum și întărirea pensiilor ocupaționale – teme care, potrivit criticilor, pot genera presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. Chiar în dezbaterile parlamentare a fost invocată ideea că pachetul ar putea reprezenta „o povară suplimentară permanentă” pentru bugetul federal, în timp ce economiști și organizații de angajatori au cerut schimbări mai profunde, inclusiv discuții despre vârsta de pensionare.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
