Harta spargerilor de locuinţe din Capitală

Numărul de spargeri de locuinţe din Bucureşti s-a ridicat la 2.006, anul trecut, în scădere faţă de anul 2013, când s-au înregistrat 2.290 de spargeri, conform datelor furnizate de Poliţia Capitalei. Sectoarele 1 şi 3 ale Bucureştiului rămân cele mai expuse zone, în timp ce sectorul 4 este cel mai sigur din acest punct de vedere.

Spargerile se dau de regulă în apartamentele de bloc, pe timp de zi, potrivit poliţiei. Atunci când aleg o ţintă, spărgătorii de meserie se orientează în special după persoană şi mai puţin după aspectul apartamentului – atât cât poate fi văzut din exterior. Persoana vizată este, de regulă, filată, pentru a se stabili dacă are profilul unui om avut. De asemenea, spărgătorii se pot da drept reprezentanţi ai unor companii publice sau comis voiajori pentru a suna la uşi şi a observa dacă apartamentul merită spart. Din datele Poliţiei Naţionale, spărgătorii se orientează către bunuri care pot fi uşor cărate din apartament. Cel mai des se fură banii, urmând apoi aparatura electronică de mici dimensiuni – laptop, tabletă, telefon mobil, precum şi bijuteriile sau icoanele. Mai rar ca în anii trecuţi, se mai fură băuturi alcoolice sau mâncare. În timpul săptămânii de lucru, spargerile se dau, de obicei, în timpul zilei, în week-end-uri şi în vacanţe lucrându-se pe timp de noapte.

Amatori şi profesionişti
Potrivit Poliţiei Capitalei, o bună parte din spargeri sunt înfăptuite de dependenţii de droguri, al căror mod de operare este amatoresc. Aceştia forţează uşi la întâmplare şi se opresc cu bunurile furate la primul amanet. De regulă, aceşti spărgători sunt prinşi repede, nu foarte departe de zona în care au acţionat. Există însă şi spărgători specializaţi, care sunt mai greu de găsit. La începutul anului, o grupare responsabilă pentru mai bine de 40 de spargeri a fost prinsă după o anchetă mai lungă. Aceştia foloseau metode diferite pentru a forţa uşile apartamentelor, pentru a nu se da de gol printr-un mod anume de operare. Într-un caz, un spărgător a fost identificat după amprenta urechii. Acesta ţinea urechea lipită de uşă atunci când forţa uşile, pentru a se asigura că nu este nimeni acasă.

Casele, mai ferite
Spargerile la case sunt mai rare ca cele la apartamente, deoarece riscul de a fi văzut este mai mare pentru spărgător. Chiar şi aşa, astfel de cazuri există şi se profită, de obicei, de neglijenţa proprietarilor. Potrivit Poliţiei Naţionale, o treime din furturile din locuinţe au avut loc atunci când proprietarii au uitat un geam sau o uşă deschisă.

Cuantumul pagubelor
Pagubele înregistrate la o spargere de locuinţă se situează, cel mai frecvent, între 100 şi 500 de lei. Urmează pagubele situate între 500 şi 1.000 de lei. În mai puţin de 1% din cazuri pagubele se ridică la mai mult de 50.000 de lei.

Distribuţia spargerilor
Sectorul 3 al Capitalei rămâne cel mai predispus la spargeri în locuinţe. În anul 2013 s-au înregistrat aici 467 de spargeri, în 2014 fiind reclamate 463 de spargeri. Cea mai semnificativă scădere a numărului de spargeri a avut loc în sectorul 4. Astfel, dacă în 2013 au avut loc aici 317 spargeri, anul trecut acestea au scăzut la 233.

Situaţia pe 2014
Sector 1: 449 spargeri;
Sector 2: 311 spargeri;
Sector 3: 463 spargeri;
Sector 4: 233 spargeri;
Sector 5: 266 spargeri;
Sector 6: 284 spargeri.