Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Hărţile Verzi cu idei pentru dezvoltarea durabilă a Bucureştiului
realizate de liceeni voluntari se apropie de finalizare.Aceste hărţi nu
se mărginesc la o simplă identificare a unor probleme sau la
reprezentarea unor obiective.
Reflectând viziunea unor tineri asupra unor probleme ale comunităţii
bucureştene, cele patru hărţi verzi vor fi însoţite de un set de
propuneri – cât se poate de serioase – privind soluţionarea problemelor
identificate. Ei au reuşit, într-un timp scurt, să-şi însuşească şi să
utilizeze instrumentele de lucru oferite de Harta Verde, adaptându-le
tematicii abordate: problemele de trafic din nordul Bucureştiului,
reabilitarea parcului Izvor, îmbunătăţirea calităţii vieţii
locuitorilor din cartierul Tei şi marcarea unor trasee culturale care
să pună în valoare monumentele istorice ignorate ale Capitalei.
PATRU ECHIPE
Grupaţi în patru echipe, elevii au luat la pas Bucureştiul, au stat de
vorbă cu oamenii de pe stradă, au petrecut mult timp în biblioteci, au
scotocit prin cele mai ascunse cotloane ale zonelor lor de
investigaţie, încercând să lase cât mai puţine pietre nerăsturnate, în
vreme ce poveştile lor prindeau treptat contur.
Despre îndemnul pe care echipa "Urban Scouts" îl adresează
bucureştenilor, vom vorbi chiar astăzi, urmând ca, în ediţiile
viitoare, mai înainte de lansarea proiectelor ce vor avea loc în luna
noiembrie, să prezentăm conceptul şi mesajele celorlalte trei echipe.
DĂ-I BUCUREŞTIULUI O ŞANSĂ!
Liceeni din echipa "Urbanus Scouts" (Alina Gealatu, Mădălina Truşcă,
Ana-Maria Iordache, Cristian Ludu, Mihai Soare, Mihai Grigore) au
încercat să identifice trasee culturale. Au aflat repede că mulţi
bucureşteni "cu acte în regulă" nu ştiu, de exemplu, că locul unde
partidele au decis ca Alexandru Ioan Cuza să fie domn al Moldovei şi al
Ţării Româneşti se află pe Strada Smârdan la numărul 39. Că aceast
monument de patrimoniu ar trebui îngrijit, dar că este lăsat în
paragină? Că pe Strada Christian Tell, la numărul 1, se află imobilul
celebrei Miţa Biciclista, pe numele ei adevărat Maria Mihăescu, prima
femeie din România care a mers pe bicicletă? Liceenii cred că
frumuseţea Bucureştiului stă tocmai în detaliile pline de savoare şi în
poveştile ascunse.
Pentru cei care vor să deguste Bucureştiul, echipa recomandă, pentru
început, o plimbare pe Lipscani în căutarea stencil-urilor, o lectură
"La ruine" în Cişmigiu, o vizită la Muzeul Satului, o vizită la Casa
Melik (cea mai veche casă din oraş), un apus de soare modernist de pe
terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Altă recomandare: o
urcare pe terasa Arcului de Triumf (chiar dacă, din păcate, ocaziile în
care muzeul de aici e deschis, sunt rare).
HARTĂ ŞI GHID PENTRU TURIŞTI, DAR ŞI PENTRU BUCUREŞTENI
Liceenii au indentificat obiective, pe care apoi le-am conectat prin
trasee pietonale. Tot ceea ce au descoperit, tot ceea ce li s-a părut
interesant, demn de cunoscut, va fi ilustrat într-o hartă şi-apoi
într-un ghid. Un ghid adresat turiştilor şi, mai impotant decât atât,
unul adresat bucureştenilor. "Ne-am săturat să auzim că Bucureştiul nu
are nimic de oferit! Alţii preferă din ce în ce mai mult să
călătorească în afara graniţelor.
Nu zicem că e rău, însă atâta vreme cât ai gustat şi ceea ce găseşti
«acasă». Noi am căutat şi am găsit şi în Bucureşti locuri care merită
văzute. Le-am pus cap la cap, am sudat piesele, am cartografiat, am
cercetat şi am închegat totul într-un proiect prin care propunem astfel
trei trasee pietonale, ordonate în funcţie de timpul de parcurgere al
acestora. Am stăruit asupra fiecărui obiectiv, am căutat faţetele
ascunse, am citit, am vorbit cu oameni şi am încercat să aflăm cât mai
multe. Astfel am încercat să reprezentăm, să creăm o oglindă a
oraşului, a ceea ce oraşul oferă.
Există un Bucureşti-kitsch, pe care îl găseşti pretutindeni, după cum
există şi un Bucureşti pe cale de dispariţie, victimă a transformărilor
hidoase ce au stigmatizat oraşul începând din anii ’80 ai secolului
trecut şi care, în bună măsură, nu s-au oprit nici astăzi, există un
Bucureşti al ctitoriilor medievale, unul de început de secol XX sau
unul interbelic" declară liceenii.
Citește pe Antena3.ro
