HARTA VERDE A BUCUREŞTIULUI - Trasee culturale green

Hărţile Verzi cu idei pentru dezvoltarea durabilă a Bucureştiului realizate de liceeni voluntari se apropie de finalizare.Aceste hărţi nu se mărginesc la o simplă identificare a unor pro­bleme sau la reprezentarea unor obiective.

Reflectând viziunea unor tineri asupra unor probleme ale comunităţii bucureştene, cele patru hărţi verzi vor fi însoţite de un set de propuneri – cât se poate de serioase – privind soluţionarea problemelor identificate. Ei au reuşit, într-un timp scurt, să-şi însuşească şi să utilizeze instrumentele de lucru oferite de Harta Verde, adaptându-le tematicii abordate: problemele de trafic din nordul Bucureştiului, reabilitarea parcului Izvor, îmbunătăţirea calităţii vieţii locuitorilor din cartierul Tei şi marcarea unor trasee culturale care să pună în valoare monumentele istorice ignorate ale Capitalei.

PATRU ECHIPE
Grupaţi în patru echipe, elevii au luat la pas Bucureştiul, au stat de vorbă cu oamenii de pe stradă, au petrecut mult timp în biblioteci, au scotocit prin cele mai ascunse cotloane ale zonelor lor de investigaţie, încercând să lase cât mai puţine pietre nerăsturnate, în vreme ce poveştile lor prindeau treptat contur.
Despre îndemnul pe care echipa "Urban Scouts" îl adresează bucu­reş­tenilor, vom vorbi chiar astăzi, urmând ca, în ediţiile viitoare, mai înainte de lansarea proiectelor ce vor avea loc în luna noiembrie, să prezentăm conceptul şi mesajele celorlalte trei echipe.

DĂ-I BUCUREŞTIULUI O ŞANSĂ!
Liceeni din echipa "Urbanus Scouts" (Alina Gealatu, Mădălina Truşcă, Ana-Maria Iordache, Cristian Ludu, Mihai Soare, Mihai Grigore) au încercat să identifice trasee culturale. Au aflat repede că mulţi bucureşteni "cu acte în regulă" nu ştiu, de exemplu, că locul unde partidele au decis ca Alexandru Ioan Cuza să fie domn al Moldovei şi al Ţării Româneşti se află pe Strada Smârdan la numărul 39. Că aceast monument de patrimoniu ar trebui îngrijit, dar că este lăsat în paragină? Că pe Strada Christian Tell, la numărul 1, se află imobilul celebrei Miţa Biciclista, pe numele ei adevărat Maria Mihăescu, prima femeie din România care a mers pe bicicletă? Liceenii cred că frumuseţea Bucureştiului stă tocmai în detaliile pline de savoare şi în poveştile ascunse.

Pentru cei care vor să deguste Bucureştiul, echi­pa recomandă, pentru început, o plimbare pe Lipscani în căutarea stenci­l-urilor, o lectură "La ruine" în Cişmigiu, o vizită la Muzeul Satului, o vizită la Casa Melik (cea mai veche casă din oraş), un apus de soare modernist de pe terasa Muzeului Naţional de Artă Contemporană. Altă recomandare: o urcare pe terasa Arcului de Triumf (chiar dacă, din păcate, ocaziile în care muzeul de aici e deschis, sunt rare).

HARTĂ ŞI GHID PENTRU TURIŞTI, DAR ŞI PENTRU BUCUREŞTENI
Liceenii au indentificat obiective, pe care apoi le-am conectat prin trasee pietonale. Tot ceea ce au descoperit, tot ceea ce li s-a părut interesant, demn de cunoscut, va fi ilustrat într-o hartă şi-apoi într-un ghid. Un ghid adresat turiştilor şi, mai impotant decât atât, unul adresat bucureştenilor. "Ne-am săturat să auzim că Bucureştiul nu are nimic de oferit! Alţii preferă din ce în ce mai mult să călătorească în afara graniţelor.

Nu zicem că e rău, însă atâta vreme cât ai gustat şi ceea ce găseşti «acasă». Noi am căutat şi am găsit şi în Bucureşti locuri care merită văzute. Le-am pus cap la cap, am sudat piesele, am cartografiat, am cercetat şi am închegat totul într-un proiect prin care propunem astfel trei trasee pietonale, ordonate în funcţie de timpul de parcurgere al acestora. Am stăruit asupra fiecărui obiectiv, am căutat faţetele ascunse, am citit, am vorbit cu oameni şi am încercat să aflăm cât mai multe. Astfel am încercat să reprezentăm, să creăm o oglindă a oraşului, a ceea ce oraşul oferă.

Există un Bucureşti-kitsch, pe care îl găseşti pretutindeni, după cum există şi un Bucureşti pe cale de dispariţie, victimă a transformărilor hidoase ce au stigmatizat oraşul începând din anii ’80 ai secolului trecut şi care, în bună măsură, nu s-au oprit nici astăzi, există un Bucureşti al ctitoriilor medievale, unul de început de secol XX sau unul interbelic" declară liceenii.