Hornari din toată ţara, echipaţi-vă !

Noul hornar are diplomă, camere video, costum la patru ace şi participă la trainninguri. Totuşi, se confruntă cu aceleaşi probleme ale hornarilor de rând: lipsa unei legislaţii clare care să stabilească responsabilitatea în cazul incendiilor

Dacă vedeţi pe stradă un om negru, cu joben, cu servietă şi cu scule din Dosarele X, nu aruncaţi cu pietre după el, că nu e de la serviciile secrete. Este noul hornar, care s-a transformat peste noapte din omul negru de fum, cu peria după el, în cel mai bine dotat hornar din ţară. Aşa arată coşarii înscrişi în Asociaţia Hornarilor, Constructorilor de Coşuri de Fum şi Şeminee, singura de acest gen din ţară. La sfârşitul săptămânii, hornarii înscrişi în organizaţie şi-au dat întâlnire la Reghin, la ce-a de-a treia ediţie a cursurilor de specializare, la care sunt învăţaţi cum se întreţin coşurile, ce scule au mai apărut pe piaţă şi nu în ultimul rând, învaţă cum să îl consilieze pe client, astfel încât să fie evitate orice incidente ulterioare. În urma cursului, hornarii primesc o diplomă, care le oferă posibilitatea să lucreze în firme specializate, care produc coşuri de fum speciale şi care trebuie întreţinute doar într-un anumit fel. Certificatul este valabil însă numai în cadrul firmei la care este angajat hornarul şi care l-a trimis la cursuri, şi se anulează atunci când hornarul decide să plece la altă firmă sau să lucreze pe cont propriu. Interesant este că la cursuri au venit şi hornari care au fost deja anii trecuţi, deci care au şi certificatul şi teoretic nu ar mai avea nevoie de instruire. "Vin pentru că facem şi schimb de experienţă. Coşarii moderni folosesc aparatul foto şi vin cu cazuri concrete, pe care le analizăm. Orice coş de fum are o istorie şi o abordare proprie”, spune Mircea Bălşioanu, preşedintele asociaţiei.

Moderni cu 1.000 de euro
Abia în acest an hornarii moderni au identificat o firmă care producea echipamente moderne, însă doar pentru export. "Dotarea minimă a unui coşar porneşte de la 1.000 de euro”. Aici intră în primul rând camera digitală pentru că orice coş trebuie bine analizat înainte de intervenţie. Pentru că "de multe ori suntem chemaţi după un coşar de modă veche, să reparăm stricăciunile pe care le-a făcut sau pe care nu a reuşit să le remedieze. De exemplu un păianjen care se instalează într-un coş poate face mari probleme în sezonul de încălzire. Fiecare tip de coş se abordează separat. De exemplu nu poţi curăța un coş din cărămizi cu mortar cu o perie de oţel pentru că îl deteriorezi. Iar coşurile de gaz se curăţă numai cu perie din plastic”, explică Bălşoianu. De aici vine şi conflictul cu hornarii tradiţionali şi nesfârşita dilemă legislativă. "Hornarii noştri ştiu în primul rând să fie responsabili. Noi ne asumăm răspunderea pentru ceea ce facem, de aceea de multe ori pierdem în faţa coşarului care vinde chitanţe. Dacă vă uitaţi cu atenţie, veţi vedea pe lângă sediile de gaz câte un hornar cu un xerox şi care eliberează chitanţe. În cazul în care apare un incendiu din cauza coşului de fum, ancheta trebuie să stabilească cine şi-a dat avizul că acel coş este conform. Eu nu am auzit de vreun caz în care un coşar să fie tras la răspundere”, a susţinut Bălşoianu. "Şi firmele de asigurări ar trebui să funcţioneze ca cele din Uniunea Europeană. Ar trebui să impună condiţii stricte, pentru că sunt foarte multe coşuri neconforme”. Soluţia? Modificarea legislaţiei, care să prevadă soluţii clare de autorizare a fiecărui coşar şi mai ales care să prevadă responsabilităţi concrete. Şi mai ales, conştientizarea autorităţilor locale de importanţa muncii de hornar. "În judeţul Mureş sunt două primării care au contract cu noi, Breaza şi Fărăgău. Primarii au înţeles că trebuie să apeleze la un hornar profesionist. Pentru că, dacă omului îi arde casa, el va veni să se plângă la primărie că nu are unde sta, va deveni o problemă socială şi va cere casă”.



Ideea înfiinţării primei asociaţii a hornarilor din ţară îi aparţine lui Mircea Bălşoianu, hornar din comuna Petelea de lângă Reghin. După ce s-a rătăcit în hăţişul birocratic şi era pe punctul de a renunţa, l-a întâlnit pe Gino Cecotti, om de afaceri din Italia, care căuta hornari pentru întreţinerea unor coşuri speciale. Împreună au fondat asociaţia, cu scopul principal de formare a specialiştilor. Acum asociaţia împlineşte un an şi două luni şi numără 50 de firme membre şi 200 de hornari specializaţi.   

Tradiţie
Hornarii de la ASFOCH încearcă să-şi găsească originile. Au găsit la Craiova "Manualul sobarilor” din 1905, au găsit o menţiune despre cel mai vechi hornar, prin 1800 şi ceva şi au descoperit că breasla porneşte de pe vremea lui Cuza. Au o Zi a sobarului, în 2 februarie, de Înălţarea Domnului, dar nu sunt siguri că au sau nu un patron spiritual, deşi hornarii italieni îl au pe Sfântul Florian. "Coşarul aduce mereu noroc, pentru că după ce curăţă coşul este şi el negru de fum, chiar dacă în mâna dreaptă ţine o cameră digitală”. Ce se va întâmpla cu hornarii peste 100 de ani, atunci când energia solară va lua locul surselor tradiţionale? "Peste 100 de ani s-ar putea să existe un ansamblu al surselor de energie, probabil nu va exista numai energie solară. Dar oricum, în România va trebui să avem grijă de sistemul de evacuare mult timp de acum încolo”, a susţinut Gino Cecotti, vicepreşedintele ASFOCH.