Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ilie Bolojan a explicat, joi seara, la Antena 3 CNN, impozitul pe indemnizația de creștere a copilului, afirmând că partidele din coaliție au fost de acord că trebuie reduse scutirile la plata CASS.
„Deci noi am căzut cu toții de acord în coaliție să reducem scutirile la plata CASS-ului. Gândiți-vă că aveam 6,3 milioane de oameni care plăteau și 16,5 milioane de oameni care așteptau beneficii de la sistemul de sănătate, să funcționeze toate spitalele. Nu plăteau, prin tot felul de excepții. Și una din excepții erau mamele, care erau în perioada de proceduri de maternitate;” spune premierul.
Bolojan a spus că poate părea că este „nepopular”, dar „trebuie să spun niște adevăruri”: „Să știți că România are unul dintre cele mai lungi concedii de maternitate din Europa. Nu are nicio țară mai lung decât România. Nu e o problemă, e foarte bine. Trebuie să luăm niște măsuri să încurajăm rata natalității. Trebuie să facem asta. Dar atâta cât ne putem permite. Ne uităm ce fac alții”, a spus Bolojan.
Concediul de maternitate în Europa este între 3 și 6 luni., iar în România de doi ani de zile.
„Aveam o indemnizație reprezentând 85% din salariu. Acum e 75%. În celelalte țări din Europa, este sub 65%. Trebuie să te uiți din salariul care îl poate permite țara să-l plătească. Noi gândiți-vă că ne împrumutăm toți banii aceștia. Și atunci, eu ce am spus? Nu avem banii. Că dacă am avea banii într-un cont special, eu cu inima deschisă aș da toate scutirile posibile. Dar nu mi se dau soluții, dom'le, totuși cum adunăm bani? Cum facem economii? Ne împrumutăm. Păi, dar nu mai putem. Pentru că vom ajunge într-un blocaj. Gândiți-vă că anul viitor, 3% din PIB-ul României înseamnă, practic, dobânzile pe care le plătim”, a mai spus premierul.
Bolojan despre majorarea salariului minim: Vom lua o decizie
Până săptămâna viitoare va fi respectată procedura legală de consultări cu patronatele și cu sindicatele și va fi luată o decizie în privința majorării salariului minim, a spus, joi seara, premierul Ilie Bolojan.
Bolojan a spus că săptămâna viitoare, miercuri, a convocat Consiliul Tripatit pentru a discuta cu sindicatele și patronatele despre majorarea salariului minim.
„Așa cum știți, anul viitor, în România, salariile în sectorul public sunt plafonate. Or, în condițiile în care anumite salarii în sectorul public sau în sectorul privat sunt calculate pe baza salariului minim, orice mutare a salariului minim are niște efecte care se bat în cap cu plafonare”; a spus Bolojan, la Antena 3 CNN.
Premierul a afirmat că a avut discuții în coaliție despre acest salariu minim.
„De comun acord am căzut cu toții: Hai să încercăm să ținem salariul minim la același nivel. Dacă salariile sunt plafonate, hai să mergem în aceeași logică că nu mai avem foarte mult spațiu de mișcare. (...) E adevărat că România a transpus o directivă europeană care permite țărilor care doresc să stabilească un salariu minim. Nu toate țările europene au salariu minim. Și permite un mecanism de indexare a salariului minim. Care în directivă spune că se face la maxim 2 ani de zile, dacă te duci după logica asta. În legislația românească am transpus că se face anual, după anumiți indicatori, după o anumită marjă. Sigur, dacă am modificat legislația în acord cu directiva europeană. Pentru că e o legislație care ține, să spunem, de anumit jalon din PNRR să ai un mecanism de genul acesta. Am respectat directiva. (...) Trebuie să vedem și să discutăm pe cinstite. Cu patronatele, cu sindicatele și să avem toate analizele. Ca să vedem dacă există o posibilitate de o creștere minimă a salariului minim sau nu”, explică Bolojan.
În ceea ce privește o decizie care se bazează pe niște componente economice, Bolojan spune că lui personal, consultându-se cu mai mulți economiști, i s-a spus foarte clar că spațiul de creștere nu este foarte mare și că „această creștere a costului vieții, în mod evident, dacă crește, știți, TVA-ul cu 2%, un om care are un salariu foarte mare e mai puțin afectat. Că acea creștere ca pondere din salariu de 5.000 de euro, să spunem, la un judecător, are o pondere mult mai mică decât la un om care are un salariu de 1.000 de euro, de exemplu. Și cu cât ai un salariu mai jos, orice fel de creștere a costului vieții te afectează mai rău. Și trebuie să ne gândim într-adevăr și la acești oameni. Dar nu într-o manieră populistă și declarativă, că nu ne ajută cu nimic. Trebuie să luăm niște decizii prin care să nu ne facem rău economic. Și asta cer. Până săptămâna viitoare vom respecta procedura legală de consultări și vom lua o decizie, dar așa cum v-am spus, această temă a fost discutată și a fost un acord de principiu pe tema asta”, a mai spus Bolojan.
Bolojan: Am făcut eficiență în casele oamenilor, dar n-am făcut eficient sistemul energetic național
Premierul Ilie Bolojan a criticat modul în care România a gestionat domeniul energetic în ultimii ani, afirmând că lipsa unei strategii și a investițiilor în stocare și producție a generat pierderi energetice majore.
„Pe partea de energie, am făcut câteva greșeli majore în acești ani. Am făcut eficiență energetică în unele case ale oamenilor, acordând vouchere și programe pe eficiență energetică, dar n-am făcut eficient sistemul energetic național”, a spus Ilie Bolojan, joi la Antena 3 CNN.
„În anumite ore, la prânz, de exemplu, când panourile fotovoltaice livrează la maxim, avem supraproducție pe care nu putem stoca, pentru că n-am făcut stocare la nivel național. Iar seara, când nu avem producție suficientă, cumpărăm la niște prețuri foarte mari”, a continuat premierul.
Acesta a criticat și modul de decizie și implementare a inițiativelor de energie: „Asta înseamnă să nu ai o strategie, să nu ai o coordonare unitară, să ai patru ministere în care fiecare face programul lui, de la Ministerul Energiei la Ministerul Dezvoltării, la Ministerul Fondurilor, la Ministerul Mediului, în care nu știu unii de alții, în care miniștrii au fost într-o competiție. Dar un plan, o strategie, ca să avem un mix energetic stabil și să avem o siguranță ați făcut? Nu”.
Premierul a adăugat că problemele persistă și din cauza proiectelor prost concepute. „Am proiectat la Craiova o centrală de peste 200 de megawati, deși nu e nevoie de o asemenea centrală. Bineînțeles, datorită proiectării defectuoase nu s-a prezentat nimeni la licitație. S-a amanat un an jumate, de doi ani de zile, de trei ani de zile. Dar în tot timpul ăsta trebuie să finanțăm pierderi de 50 de milioane de euro pe an ale acelei centrale, de exemplu. În zona, în Bazinul Gorjului, vă dați seama, e o situație asemănătoare. Și așa mai departe, peste tot. Deci, nefăcând ceea ce trebuie, nu avem producție în bandă”, a spus Ilie Bolojan.
Privind șantierele hidrocentralelor, șeful Guvernului a spus că lucrează la o nouă lege pentru finalizarea proiectelor blocate: „Lucrăm la ea, asta trebuie să facem. În așa fel încât centralele nominalizate efectiv să poată fi terminate”.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
