Ilie Sârbu s-a prezentat, luni, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Fostul senator Ilie Sârbu s-a prezentat, luni, la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

La intrarea la DNA, Ilie Sârbu a susţinut că a fost chemat în calitate de martor.

Referitor la intervenţiile făcute pentru adoptarea unei Hotărâri de Guvern el a spus că ''aceste lucruri le va discuta după întâlnirea cu procurorii''. ''Dar nu s-a dat niciodată (o astfel de hotărâre de guvern - n.r.)'', a subliniat Sârbu, negând că ar fi primit telefoane în acest sens.

Despre faptul că Ioan Niculae ar fi plătit un milion de euro pentru adoptarea unei hotărâri de guvern, fostul ministru al Agriculturii a precizat: ''Asta e problema dlui Niculae, dar eu nu am adoptat-o. (...) Ştiţi bine cât m-au înjurat în presă, pentru că aţi văzut stenograme''.

Întrebat dacă ''a fost cineva care a transformat Guvernul în talcioc de hotărâri'', Ilie Sârbu a răspuns: ''Nu, nu s-a transformat şi nu s-a dat nimic''.

La DNA se află şi fostul ministru Adriean Videanu, care a susţinut că a fost chemat în calitate de martor într-un dosar de care nu ştie nimic. De asemenea, la DNA a fost în cursul dimineţii şi Claudiu Constantin Stafie, fost secretar de stat în Ministerul Economiei.

Potrivit unor surse judiciare, Videanu, Sârbu şi Stafie sunt audiaţi ca martori în dosarul în care sunt anchetaţi omul de afaceri Ioan Niculae, patron al grupului SC Interagro SA, şi Gheorghe Bunea Stancu, fost preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, şi în care, în luna iulie, au fost efectuate mai multe percheziţii.

Gheorghe Bunea Stancu este acuzat de trafic de influenţă, iar Ioan Niculae de cumpărare de influenţă, în formă continuată, instigare la evaziune fiscală şi la spălare de bani.

În dosar s-a început urmărirea penală şi faţă de: Nicoleta Toncea, preşedinte al SC Interagro, pentru complicitate la evaziune fiscală şi la spălare de bani, Viorel Bărac, director general, şi Adriana Guţă, director economic, ambii în cadrul aceleiaşi firme, dar şi faţă de SC Interagro SA, pentru evaziune fiscală şi spălare de bani.

Procurorii au reţinut că, în perioada 2008 - 2009, între SC Interagro SA şi o altă societate specializată în producţie agricolă şi tranzacţii cu produse agricole s-au desfăşurat mai multe tranzacţii comerciale ce au avut la bază prestaţii neexecutate, privind contractul încheiat în august 2008, în valoare de 10 milioane de euro. Obiectul contractului a privit realizarea de materiale promoţionale (brelocuri, post-it-uri şi standuri) pentru Interagro de către firma respectivă.

"La solicitarea suspectului Ioan Niculae, sumele de bani au fost 'trecute' formal prin societatea respectivă, pentru ca ulterior, la indicaţiile acestuia, să fie externalizate într-o firmă de tip 'off shore' din Insulele Virgine. Încheierea şi derularea contractului de prestări servicii de publicitate dintre SC Interagro SA şi societatea respectivă s-au făcut prin intermediul suspecţilor Bărac şi Guţă, care au semnat contractul şi s-au ocupat de înregistrarea documentelor financiar - contabile pentru a crea aparenţa de îndeplinire a prestaţiilor. Suspecţii au beneficiat de ajutorul suspectei Toncea care, din dispoziţia lui Niculae, s-a implicat în realizarea plăţilor către firmă respectivă", susţine DNA.

Circuitul financiar de spălare a banilor proveniţi din evaziune fiscală, arată procurorii, a fost iniţiat şi coordonat de Ioan Niculae şi a avut ca scop prejudicierea bugetului de stat cu peste 11,4 milioane lei, reprezentând TVA în sumă de aproape 6,9 milioane lei şi impozit pe profit - peste 4,5 milioane lei.

Anchetatorii au constatat că, în prima parte a anului 2009, Ioan Niculae a iniţiat şi desfăşurat activităţi de corupere, fiind vizaţi funcţionari publici şi înalţi demnitari ai statului, cu scopul de a-i convinge să promoveze o Hotărâre de Guvern, prin care să fie acordate facilităţi fiscale, privind subvenţionarea achiziţiei de îngrăşăminte chimice, cu consecinţă directă în beneficiul financiar al grupului Interagro.

"Persoanele care au acceptat influenţa suspectului Ioan Niculae au încercat prin activităţi de 'lobby' să determine promulgarea unei asemenea Hotărâri de Guvern, deşi se cunoştea opinia Comisiei Europene referitoare la acest tip de 'subvenţionare'. Măsura de sprijin avută în vedere reprezenta un ajutor de stat care contravine legislaţiei aplicabile la nivelul Uniunii Europene, iar consecinţa directă era că suma necesară unei asemenea facilităţi fiscale nu putea fi prevăzută în proiectul Legii bugetului de stat. În acest context, Niculae i-a promis lui Gheorghe Bunea Stancu, preşedinte al CJ Brăila, în perioada respectivă, diferite foloase, pentru ca acesta din urmă să intervină pe lângă persoane cu putere de decizie din cadrul Guvernului în vederea aprobării HG", mai spun procurorii.