După mai bine de şapte ani de procese, instanţa supremă a confirmat că proprietarul casei in care locuiesc părinţii ex-ministrului Justiţiei, Monica Macovei, este moştenitorul de drept al imobilului.
Caz - motivare in dosarul casei părinţilor Monicăi Macovei
După mai bine de şapte ani de procese, instanţa supremă a confirmat că proprietarul casei in care locuiesc părinţii ex-ministrului Justiţiei, Monica Macovei, este moştenitorul de drept al imobilului. Judecătorii au apreciat că magistraţii care au ingreunat retrocedarea au făcut-o cu rea-credinţă, in favoarea foştilor chiriaşi.
Imobilul situat in centrul Bucureştiului a fost incă din 1996 obiect de dispută intre locatarii săi, pe de o parte familia Gherghescu, adică părinţii Monicăi Macovei, şi o altă familie ce are relaţii printre judecătorii instanţei supreme şi Ana Maria Petrini, de cealaltă parte, moştenitoarea celui care a deţinut casa inaintea naţionalizării din timpul regimului comunist. Femeia ceruse atunci restituirea in natură sau acordarea de despăgubiri, insă Primăria a văndut clădirea către chiriaşi. Cazul a ajuns astfel in instanţă, in anul 2000. Dosarul a trecut de la Judecătoria Sectorului 2 la Tribunalul Bucureşti şi apoi la Curtea de Apel Bucureşti, iar magistraţii au stabilit că Ana Maria Petrini este proprietar de drept al imobilului cu două etaje. Mai mult, instanţa a concluzionat că vănzarea apartamentelor din clădire către chiriaşi, de către Primărie, s-a făcut cu rea-credinţă.
JUSTIŢIE PĂRTINITOARE. Lucrurile au luat o turnură nouă in septembrie 2005, cănd procesul a ajuns pe rolul Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Un alt complet decăt cel care fusese desemnat iniţial in cauză a admis recursurile celor două familii care locuiesc in casa cu pricina. Astfel, contrar sentinţelor pronunţate anterior, judecătorii au constatat că titlul de proprietate aparţine foştilor chiriaşi. Fericiţii beneficiari: părinţii ministrului Justiţiei de atunci, Monica Macovei, şi părinţii medicului care trata familia unuia dintre judecătorii implicaţi in cauză. Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit ulterior că dosarul fusese mutat de la un complet de judecată la altul, contrar procedurii. Concret, judecătoarea Luana Stancu a preluat cazul de la un coleg, pentru că soţul său fusese operat de fiul unuia dintre chiriaşi. Totul s-a petrecut cu ştiinţa preşedintelui secţiei Civile de la instanţa supremă, Dănuţ Cornoiu. Aceste nereguli au fost confirmate ulterior chiar de completul de nouă judecători al Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
DREPTATE INTĂRZIATĂ. Ana Maria Petrini a cerut revizuirea recursului prin care pierduse casa, invocănd imparţialitatea judecătorilor, şi a căştigat. In luna aprilie a acestui an, instanţa supremă a pronunţat decizia irevocabilă prin care se recunoaşte dreptul de proprietate asupra casei din centrul Capitalei moştenitoarei de drept. Locatarii nu pot fi evacuaţi, dar vor plăti chirie Anei Maria Petrini. Motivarea acestei sentinţe a fost făcută publică ieri şi confirmă nedreptatea suferită de femeie. Documentul instanţei arată că s-a incălcat dreptul fundamental al oricărei persoane de a fi judecată de o instanţă independentă şi imparţială din cauza "conduitei culpabile" a celor doi judecători, Dănuţ Cornoiu şi Luana Stancu. "Fără doar şi poate, cei doi magistraţi au acţionat cu rea-credinţă atunci cănd, in scopul realizării interesului unuia dintre ei, au incălcat normele referitoare la dreptul la un proces echitabil", se arată in motivarea instanţei.
VINOVAŢII FĂRĂ VINĂ. Chiar dacă aceste nereguli au fost confirmate de inspecţia CSM şi de instanţa supremă, sancţiunile nu au fost prea aspre. Şeful secţiei Civile, Dănuţ Cornoiu, fusese exclus iniţial din magistratură, dar s-a ales in cele din urmă doar cu o sancţiune pecuniară: o tăiere din salariu de 15% pe o perioadă de trei luni. El este in continuare magistrat la instanţa supremă, iar de la procurori a primit "neinceperea urmăririi penale", atăt pentru corupţie, căt şi pentru abuz in serviciu. Căt despre Luana Stancu, şeful completului de judecată care avea un interes direct in acest caz, aceasta a scăpat de sancţiunea disciplinară pentru că s-a pensionat imediat după declanşarea anchetei.
lucian.florea@jurnalul.ro