Doi la Timişoara, unu la Bucureşti, unu la Cluj, unu la Galaţi, unu în Mureş. Nu este replică din „O scrisoare pierdută“ a lui Caragiale, ci situaţia medicilor specializaţi în nefrologie pediatrică cu drept de practică din România, potrivit datelor transmise de Colegiul Medicilor din România, citate de ZF.
Alături de nefrologie pediatrică (ramură a medicinei interne care se ocupă de bolile de rinichi), şi oncologia şi pneumologia pentru copii sunt „Cenuşăresele“ sistemului medical, cu cei mai puţini medici cu drept de liberă practică. Mai mult, şi puţinele judeţe în care sunt câte unu-doi medici pe aceste ramuri se suprapun, fiind marile centre universitare.
„Pe de-o parte, a fost o problemă că nu a existat formare în nefrologie, oncologie, pneumologie pediatrică. De şase ani avem noile specialităţi pediatrice şi acum avem primele generaţii. Pe de altă parte, trebuie să avem şi posturi scoase pe aceste specialităţi noi să ţinem specialiştii pe care îi formăm cu banii ţării în ţara noastră. Trebuie categoric o politică dusă de minister, în sensul că directorii de spitale trebuie să poată angaja şi nu să aibă posturi blocate“, a spus pentru ZF prof. univ. dr. Mihai Gafencu.
El este unul dintre cei şase medici nefrologi ai României, fiind totodată şi directorul medical al Spitalului Clinic de Urgenţă pentru Copii „Louis Ţurcanu“ Timişoara. Totuşi, breslei de nefrologi pediatri urmează să li se alăture încă doi medici în câteva zile, astfel că numărul va ajunge la opt medici în toată ţara, o „creştere“ de 33%.
În 2016, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Vlad Voiculescu, semna în 6 octombrie un ordin de ministru care adăuga specialităţi noi pentru rezidenţiat pe care tinerii absolvenţi de medicină le puteau alege. Acestea erau cele de pediatrie, unde avem cel mai mare deficit. În prezent, ies de pe băncile şcolii noile generaţii de medici oncologi, pneumologi, nefrologi pentru copii, însă nu au unde să se angajeze, nefiind posturi scoase la concurs de către spitale. „Am făcut demersurile, am avut aprobarea pentru noua specializare creată. Şi la pneumologie e identică situaţia. Tinerii, ştiind că sistemul este şchiop, nu vin. La mine, la specialitatea pe care o conduc – nefrologie pediatrică, nu vin, se alege printre ultimele pentru că ştiu foarte bine că sistemul nostru este înţepenit, posturile sunt blocate, nu se creează posturi de nefrologi în spitale. Până astăzi, posturile sunt blocate, aşa sunt în ultimii doi ani (pe specializarea de nefrologie pediatrică - n.red.). Ne leagă de mâini şi de picioare“, a mai adăugat medicul Mihai Gafencu.
Astfel, rezultatul este o supraîncărcare a medicilor puţini pentru aceste specializări medicale, timp lung de aşteptare pentru părinţii cu copii bolnavi, în lipsa unei strategii de creştere a apetitului pentru aceste ramuri dificile ale medicinei. „Eu am programări care se întind pe câteva săptămâni“, spune medicul Gafencu.
În total, sunt 55.000 de medici care au dreptul de liberă practică, adică au promovat examenul de medic specialist, potrivit datelor Colegiului Medicilor din România (CMR). Cea mai bine reprezentată specializare este cea de medicină de familie. CMR precizează că datele sunt extrase din aplicaţia informatică a organizaţiei şi sunt aferente datei de 8 martie 2023. Datele sunt în dinamică în funcţie de procesul de reavizare care se desfăşoară pe parcursul întregului an.
În total, sunt 11 ramuri medicale care au sub 100 de specialişti în toată ţara, iar pe specializările pediatrice situaţia este critică, cu majoritatea judeţelor care duc lipsă de medici pentru cei mici. Părinţii sunt nevoiţi astfel să vină în centrele mari – Bucureşti, Timişoara, Cluj Napoca, Târgu Mureş, pentru diagnostic şi tratament.
Specialităţi medicale cu sub 10 medici în toată ţara
ONCOLOGIE PEDIATRICĂ: 8 medici în Bucureşti, Cluj, Mureş, Teleorman, Timiş.
PNEUMOLOGIE PEDIATRICĂ: 8 medici în Bucureşti, Constanţa, Ialomiţa, Iaşi, Timiş.
NEFROLOGIE PEDIATRICĂ: 6 medici în Bucureşti, Cluj, Galaţi Mureş, Timiş.
(sursa: Mediafax)