Măsurile internaționale pentru protecția mediului sunt impuse de mulți ani, în majoritatea țărilor lumii, însă Pământul se degradează în continuare, pentru că foarte mulți oammeni le ignoră. La poluare, defrișări, deversarea deșeurilor în râuri și noxele din aglomerațiile urbane se adaugă sfidarea legilor și normelor, chiar de către cele mai mari companii ale lumii.
Un exemplu de sfidare gravă a legislației, la nivel internațional, este scandalul Volkswagen, declanșat anul trecut, după ce s-a descoperit că mii de motoare diesel au fost echipate cu un software care falsifică rezultatele testelor de emisii poluante. La începutul acestui an, cele mai mari orașe din România erau în pericol, din cauza poluării excesive. „Sunt probleme de poluare a aerului, iar asta a dus România la situ-ația de pre-infringement, în special pe trei orașe: București, Iași și Brașov”, explica ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Cristiana Pașca Palmer, în luna martie. Poluarea produce feno-menele meteo extreme, pe care le observăm deja.
Legislație schimbată des împotriva hoților de lemn
În România, cea mai mare problemă este legată de defrișări și furtul de lemn, pe care pare a nu le opri nimeni. În perioada 2008-2014 s-au tăiat 26,69 milioane metri cubi de masă lemnoasă, deși volumul autorizat a fost de circa 18 milioane de metri cubi anual. Potrivit Guvernului, bugetul statului a pierdut aproximativ 250 de milioane de euro în urma tăierilor ilegale de pădure din administrația Romsilva. Defrișările pun în pericol și siguranţa publică. Toate aceste date au fost incluse în expunerea de motive a Ordonanţei de Urgenţă nr. 32/2015 privind înfiinţarea Gărzilor Forestiere, iar România va avea 600 de „agenți secreți” care vor apăra pădurea de hoții și traficanții de lemn.
Există o rețea națională de stații de monitorizare a calității aerului, dar unele sunt depășite tehnologic, astfel încât unele date sunt eronate. La nivel de București sunt opt stații, dar funcționează numai două. Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului