Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
„Dezvoltându-se această tehnologie și această nouă metodă de luptă pe front cu drone, toate țările vor să-și achiziționeze sisteme. România a comandat de doi ani. Deci România are niște comenzi care, ajungând în operațiunile Armatei Române, în administrarea Armatei Române, vor acoperi un spectru semnificativ de probleme pe care astăzi nu le putem adresa. N-au venit. Le-am plătit”, spune Miruță în direct la Digi24.
Acesta precizează că România a contractat Sistemul SHORAD/VHORAD, rachetele Mistral care au fost comandate deja prin SAFE, fiind primul contract semnat.
Acesta a mai enumerat și alte tipuri de achiziții.
„Avem prin SAFE, nu este deja contractat, dar așteptăm rezultatul birocrației (...) pentru a putea face contractele – sistemele Skyranger, Skynex sunt sisteme care adresează astfel de probleme. Avem radarele, acele radare pe care le-am proiectat să le comandăm în SAFE, fix pentru astfel de situații. Mai avem radarele Armatei Române pentru care am comandat piese de schimb pentru a le crește eficiența. Le-am comandat, le-am plătit, n-au venit”, declară Miruță.
Acesta spune că echipamentele militare care au fost comandate și nu au venit pentru că există o limită de producători și mai sunt și state care își doresc aceste achiziții.
Radu Miruță anunță că MApN intenționează să dezvolte un software pentru drone
În direct la Digi 24, Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că soluția de acțiune acțiune împotriva atacurilor cu drone venite din Rusia ar fi capabilitatea Ministerului Apărării (MApN) de a dezvolta în interiorul ministerului un software pentru drone.
Acesta spune că Ministerul ar putea să facă o coproducție, cu firmele din domeniul Apărării.
„Uitându-mă la ce are România, la cum evoluează aceste noi atacuri cu drone, raportându-mă la ce înțeleg eu mai bine, convingerea mea este că soluția care acoperă multe dintre aceste găuri este capabilitatea Ministerului Apărării de a dezvolta în interiorul Ministerului un software pentru drone și Ministerul Apărării să ajungă să facă coproducție”, spune Miruță.
El spune că MApN nu trebuie să facă „bucata hardware”, pentru că această componentă trebuie dezvoltată de „firmele private”, dar spune că „personalizarea software-ului pentru drone, în mod ideal și la eficiență maximă nu poate fi obținut, cumpărat din altă parte”
Ministrul a precizat că eficiența unei drone constă în capacitatea ei de „a decide când să se ducă și unde să se ducă”, iar pentru acest tip de „decizie”, drona trebuie să aibă foarte multe date.
Miruță precizează că există echipamente ale Armatei Române care generează astfel de date, precum radare mai performante sau mai puțin performante, care au diverse caracteristici; avioane de vânătoare, puncte de observații, tancuri moderne care emit și ele astfel de informații.
„Aceste toate informații trebuie puse într-o cameră comună, de unde un astfel de software să extragă fix bucata care trebuie și să o transmită unei drone într-un mod autonom. Până când nu vom avea asta, vom fi cumpărători de soluții care vor rezolva parțial”, declară Miruță.
Miruță a mai precizat că, pe bucata de echipă care să dezvolte un software de drone Ministerul Apărării a început să creeze o echipă de tineri care să lucreze la dezvoltarea unui software.
„Pe bucata cu o echipă care să dezvolte un software de drone, am început în Ministerul Apărării să creăm o echipă de tineri care să aibă curaj să spargă modul în care se făceau lucrurile astea până acum. Sunt absolut convins că în România, uitându-mă și la studenții că ori le-am predat la facultate, uitându-mă la firmele din România, uitându-mă la niște tineri foarte bine pregătiți tehnic la Ministerul Apărării, trebuie să existe capacitatea de a face o echipă”, spune Miruță.
El a precizat că este vorba despre 5 sau 6. El spune că, probabil, ideal ar fi ca la început să vină 20-25 de tineri care să înceapă să construiască un software cu specificul capabilităților Armatei Române.
Miruță a precizat că echipa de 20 de tineri este „în formare”.
Miruță, după incidentele cu drone: Tehnologia împotriva căreia luptăm se îmbunătățește
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat duminică faptul că este necesar ca apărarea României să se adapteze noilor scenarii de război, după incidentele cu drone din cursul zilelor de sâmbătă și duminică.
„Cu cele din această sâmbătă, da, au fost și recuperate. Se face și o expertiză a explozibilului care a fost găsit acolo. A fost detonat, adică a dispărut riscul să poată exploda în jurul celor care se ocupau să adune acele resturi. Din punctul ăsta de vedere, este închis”, spune Radu Miruță, la Digi24 după ce au fost identificate fragmente de drone în Galați și Tulcea.
Ministrul a explicat că schimbările din ultimii ani, generate de utilizarea pe scară largă a dronelor în Războiul din Ucraina, impun o regândire a strategiilor militare.
„De doi ani s-a schimbat realitate și au intervenit aceste drone care presupun o rearanjare nu numai a strategiei, ci și a capabilităților”, spune oficialul.
Miruță a explicat și limitările sistemelor de detecție ale României, privind condițiile impuse de relief și altitudinea la ce zboară drona.
„Armata română are o capabilitate tehnica de a supraveghea absolut întreg spațiu aerian românesc de la o altitudine în sus. De la o altitudine în jos, lucrurile se împart în scenarii și în situații. Și anume, în funcție de situația reliefului din zonă. Dacă este relief de jur împrejur, performanța acestor radare este limitată, fie pe distanță, fie pe înălțime, pentru că fasciculul de la sursă nu mai ajunge să atingă obiectul. Un alt aspect este legat de altitudine care nu mai e foarte influențată de relief. Dacă se zboară la 50 de metri, cum a fost drona de la Galați, la 45-50 de metri, acolo trebuie să există o soluție radar locală”, susține ministrul Apărării.
Totuși, acesta a precizat: „Armata Română are și soluții pentru astfel de situații, însă sunt limitate. Sunt puține și le direcționăm acolo unde este apreciat că riscul este mai mare”.
Oficialul a atras atenția și asupra evoluției tehnologice a dronelor. „Sunt altfel de drone. Sunt cu alta amprentă termică, sunt cu poziționarea motorului în față, nu în spate. Sunt cu capacitate de atac a celor care vor să atace drona respectivă. Dacă până acum dronele erau pur și simplu direcționate să explodeze acolo unde pică, acum au încărcătură care poate pleca împotriva unui elicopter”, spune Miruță.
Ministrul Apărării a reiterat că România nu se află în război și există riscuri, punctând că dronele care ajung în România sunt unități care sunt afectate de apărarea antiaeriană ucrainean și care își pierd traiectoria și ajung accidental pe teritoriul României.
(sursa: Mediafax)
Citește pe Antena3.ro
