Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Un guvern în care egalitatea de șanse între bărbați și femei înseamnă doar doi miniștrii de sex feminin, și am numit-o aici pe Raluca Turcan, ministrul Muncii, și pe Ioana Mihăilă, ministrul Sănătății, vrea să impună acum „standardizarea planului de acțiune privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în cadrul entităților publice sau private”. Inițiativa aparține exact ministrului Muncii, iar potrivit acestuia, standardizarea se va face urmărind pas cu pas un ghid elaborat în acest sens. Dacă prevederile acestui ghid se vor aplica și la nivelul Guvernului Cîțu, atunci acesta va fi bun de amendat pentru că nu are o reprezentarea echilibrată a femeilor și bărbaților, încălcând principiul egalității de șanse. Nici la Secretariatul General al Guvernului lucrurile nu arată mai bine, majoritatea covârșitoare a angajaților fiind bărbați.
Ghidul vine cu o serie de precizări, extrem de importante, dacă el s-ar adresa unor elevi din ciclul primar. De exemplu, aflăm din el că „prin sex desemnăm ansamblul trăsăturilor biologice şi fiziologice prin care se definesc femeile şi bărbaţii”, iar prin „hărţuire sexuală se înţelege situaţia în care se manifestă un comportament nedorit cu conotaţie sexuală, exprimat fizic, verbal sau nonverbal, având ca obiect sau ca efect lezarea demnităţii unei persoane şi, în special, crearea unui mediu de intimidare, ostil, degradant, umilitor sau jignitor”. După ce ne-a lămurit cum stă treaba cu diferențele între sexe și cu hărțuirea, ghidul intră în fondul problemei și ne anunță că entitățile publice sau private au obligația legală de a adopta măsuri cu scopul de a evita orice tip de discriminare între bărbați și femei în relațiile de muncă. De asemenea, aceste măsuri vor trebui incluse și în conținutul oricărui proces de negociere a contractelor/ relațiilor de muncă.
Firmele, puse la cheltuială
Pentru a se asigura că vor fi respectate prevederilor codului de standardizare, Ministerul Muncii, instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale, civile şi militare, precum şi companiile private, cu un număr de peste 50 de angajaţi vor fi obligate să-și desemneze un angajat cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Mai mult, angajatorul va trebui să aloce fonduri pentru pregătire profesională a acestei persoane. O altă opțiune va fi angajarea unui expert/tehnician în egalitate de şanse. Ocupația de expert în egalitatea de șanse a fost introdusă în Clasificarea Ocupațiilor din România în anul 2014, iar un an mai târziu a fost adăugată și ocupația de tehnician în egalitatea de șanse.
Ce va face expertul/tehnicianul de șanse
Atribuțiile experților și tehnicienilor de șanse vor fi de a analiza contextul de apariţie şi evoluţie a fenomenului de discriminare de gen, propune măsuri privind asigurarea egalităţii de şanse şi de tratament, elaborează şi implementează programe şi proiecte în acest sens, acordă consultanță etc. Conform Legii privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi, angajatorii care nu respectă prevederile acestei legi sunt sancționați cu amendă de la 3.000 la 10.000 de lei.
Citește pe Antena3.ro
Cum devii tehnician de șanse?
Simplu, urmezi un curs de circa o lună și jumătate organizat de diverse firme acreditate de Ministerul Muncii. Cursul se adresează lucrătorilor în asistență socială și asimilaților acestora care administrează și implementează programe de asistență socială și servicii comunitare, asistă clienții pentru rezolvarea problemelor personale, sociale etc. După absolvirea cursului se eliberează un certificat de calificare recunoscut de Ministerul Muncii și Ministerul Educației, însoțit de suplimentul descriptiv care atestă competențele dobândite. Certificatul de calificare are recunoaștere internațională dacă este tradus și apostilat. Un astfel de curs costă, în general, între 800 de lei și 1.200 de lei.
După ce a fost lansat planul de acțiune pentru egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, aceasta trebuie comunicată la nivelul entității publice sau private și asumată printr-un angajament în scris. Acestea trebuie să desemneze un responsabil sau o echipă de responsabili, care să încurajeze și să asigure punerea în aplicare a planului de acțiune.
Pila politică, mai tare ca egalitatea de șanse
În România, garantul respectării egalității de șanse este Agenția Națională pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați. În aprilie 2020, în fruntea acestei instituții a fost numită Luminița Popescu, ea fiind șefa organizației de femei a PNL din județul Olt, funcție pe care o ocupă din 2017. Potrivit CV-ului său, Luminița Popescu a fost una dintre persoanele care au profitat de schimbarea pe criterii politice a inspectorilor școlari, ea devenind în noiembrie 2919, imediat după ce PNL a preluat puterea, inspector şcolar general adjunct în Olt, după ce până atunci fusese profesoară de limba română în Caracal.
Curg obligațiile impuse firmelor
- Angajează persoane cu handicap sau plătesc la buget. Potrivit Legii nr. 448 din 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, autorităţile şi instituţiile publice, persoanele juridice, publice sau private, care au cel puţin 50 de angajaţi, sunt obligate să angajeze persoane cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din numărul total de angajaţi. Totuși, dacă nu vor să facă acest lucru, firmele mai au două opțiuni. Să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, ori să plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând echivalentul a minimum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu au angajat persoane cu handicap, iar cu suma reprezentând diferenţa până la nivelul sumei prevăzute la opțiunea anterioară să achiziţioneze, pe bază de parteneriat, produse sau servicii realizate prin activitatea proprie a persoanelor cu handicap angajate în unităţi protejate autorizate.
- Desemnarea unui responsabil cu protecţia datelor (DPO). Această prevedere este obligatorie în sectorul public, în timp ce, în mediul privat, aceasta este o recomandare în cazul celor mai multe firme. Sunt însă obligați să aibă un astfel de responsabil operatorii care prelucrează date la scară largă, cum ar fi cele cu caracter special (genetice, privind starea de sănătate, religia etc). La nivel de sancţiuni, companiile care vor încălca Regulamentul General privind Protecţia Datelor vor plăti amenzi de 10 milioane de euro sau 2% din cifra de afaceri globală pentru încălcări privind protecţia datelor, respectiv de 20 de milioane de euro sau 4% din cifra de afaceri globală pentru încălcări ale principiilor de bază privind prelucrarea datelor. Până a se ajunge la aplicarea acestor amenzi, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP) poate impune avertismente prin care solicită suspendarea prelucrării datelor până în momentul în care operatorul se conformează cerințelor impuse de Regulamentul General privind Protecţia Datelor.
- Legea care obligă firmele să aibă responsabil cu deșeurile. În 2011 intra în vigoare o lege care obligă instituțiile publice și aproape toate firmele să aibă cel puţin un angajat pe care să îl specializeze în managementul deşeurilor. Firmele care nu respectă prevederile actului normativ pot primi amenzi de până la 30.000 de lei. Astfel, deţinătorii/producătorii de deşeuri persoane juridice, comercianţii au obligaţia să desemneze o persoană din rândul angajaţilor proprii sau să delege această obligaţie unei terţe persoane, conform Legii 211/2011 republicate. Persoana desemnată ca „responsabil cu gestionarea deşeurilor” trebuie să parcurgă un curs de specialitate ţinut de specialişti în domeniu. Lista deşeurilor pentru care este nevoie de un „gestionar” pregătit ca atare este extrem de amplă şi include becuri, ambalaje de carton şi plastic, componente de calculator sau hârtie pentru imprimantă, adică obiecte pe care le utilizează orice firmă.
- Reguli speciale pentru organizarea activității de salarizare și HR. În Codul Muncii au intrat în luna octombrie a anului trecut reguli speciale pentru organizarea activității de resurse umane și salarizare. Astfel, firmele sunt obligate ca activitățile specifice de salarizare și HR să fie ținute la nivel intern și asumate de angajator sau puse în responsabilitatea unuia sau mai multor salariați, fie să fie externalizate - caz în care serviciile externe specializate în HR și salarizare trebuie să-și angajeze neapărat un expert în legislația muncii.
Pe data de 8 mai, România sărbătorește Ziua Națională a Egalității de Șanse între Femei și Bărbați, o sărbătoare de care foarte puțini români au auzit.
