Musulmanii serbează Ramazan - Bairamul

Aproximativ 100.000 de credincioşi de confesiune islamică din România celebrează, timp de trei zile, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului musulman - Ramazan-Bairamul (Sărbătoarea Dulce), eveniment ce marchează încheierea postului de 29 de zile, informează Agerpress.

Aproximativ 100.000 de credincioşi de confesiune islamică din România celebrează, timp de trei zile, una dintre cele mai importante sărbători ale calendarului musulman - Ramazan-Bairamul (Sărbătoarea Dulce), eveniment ce marchează încheierea postului de 29 de zile, informează Agerpress.

CHEF. Şeful Cultului Musulman din România, Muftiul Yusuf Muurat, spune că potrivit credinţei islamice, Postul cel Mare al Ramazanului comemorează, în fiecare an, începutul revelării Coranului - Cartea Sfîntă a Islamului - de către Allah, Profetului Mahomed, eveniment consemnat a se fi petrecut în Noaptea Sfîntă de 27 (Kabir Ghegesi) a lunii Ramazan, în anul 610 d. Hr., revelaţie ce a durat 12 ani, pînă în 622. În perioada anterioară Sărbătorii Ramazanului, musulmanii s-au dedicat, timp de o lună, primenirii spirituale şi morale, cele patru săptămîni fiind petrecute în abstinenţă totală şi rugăciuni. Postul cel Mare al Ramazanului este unul dintre stîlpii de bază ai religiei islamice. Timp de aproape o lună, credincioşii practicanţi şi apţi pentru a ţine rînduielile postului s-au abţinut de la mîncare şi de la potolirea setei pe timpul zilei, din zori pînă la răsăritul primei stele, perioada diurnă fiind marcată de abstinenţă totală şi în privinţa relaţiilor intime, sau a gîndurilor necurate de orice natură, credincioşii căutînd pacea şi buna înţelegere cu toţi semenii, indiferent de religie, fiind conştienţi că doar astfel pot primii mîntuirea din partea lui Allah.  La finalul postului aspru, pe credincioşi îi aşteaptă trei zile de mese îmbelşugate, petreceri şi veselie de Ramazan Bairam, festin la care abundă bucatele alese, oferite cu prisosinţă ca ofrandă pentru prosperitate, copiilor ce vin să ureze spor şi sănătate, pe la casele rudelor şi prietenilor. Meniurile tradiţionale sînt alcătuite mai ales din dulciuri, baclavale însiropate cu miere şi umplute cu nucă, halva şi cozonaci, sarailii, cataif, suc şi limonadă, fistic, rahat, halviţă, în popor sărbătoare fiind supranumită ''Şeker Bairam'' - adică Bairamul Dulce. Potrivit Muftiului Muurat, cei aproximativ 70.000 de musulmani autohtoni din România - turci, tătari şi albanezi - trăiesc grupaţi în aproximativ 80 de comunităţi religioase teritoriale (rurale şi urbane), 85% dintre aceştia aflîndu-se în judeţul Constanţa, 12% trăiesc în Tulcea, iar restul de 3% în diferite centre urbane, precum Bucureşti, Brăila, Călăraşi, Galaţi, Giurgiu, Turnu-Severin şi în alte localităţi.