La Düsseldorf a început, săptămâna aceasta, procesul intentat omului de afaceri Axel Hintzen, cel acuzat de evaziune fiscală în afacerea măcelarilor aduşi să muncească "la negru" din România. Firul poveştii duce până în anturajul unui politician care, la Bucureşti, a deţinut în mai multe guverne postul de ministru al Muncii.
Aproximativ 1000 de români au ajuns să lucreze în abatoare şi centre de preparare a cărnii din Germania prin intermediul firmelor administrate - într-un sistem de tip suveică - de omul de afaceri Axel Hintzen. Atâta, doar, că statul german nu a fost informat conform reglementărilor în vigoare despre aceste operaţiuni de import de forţă de muncă, derulate între 2003 - 2005.
Altfel spus, Axel Hintzen e acuzat că a fraudat sistematic fiscul şi asigurările de sănătate din Republica Federală, sumele totale ce i se impută fiind de aproximativ 14 milioane de euro. Procuratura a solicitat, la declanşarea procesului, o pedeapsă de până la zece ani închisoare pentru Hintzen şi asociaţii acestuia germani. Hintzen a pledat vinovat la prima înfăţişare în procesul ce i-a fost intentat.
În afara partenerilor de afaceri din Republica Federală, însă, Hintzen a avut parte şi de concursul unor colaboratori din România, ţara de unde a recrutat majoritatea măcelarilor. Din asociat în asociat, din administrator în administrator, din firmă în firmă, subiectul ajunge până în proxima vecinătate a fostului ministru al Muncii Marian Sârbu.
De altfel, Sârbu a fost şi întrebat dacă ştie ceva în acest sens, în cadrul unei ediţii a emisiunii Cutia neagră difuzată de Antena 1 - ocazie cu care, iniţial, a negat orice legătură cu afacerea, pentru ca, la final, să excludă orice conflict de interese între poziţia sa de responsabil cu soarta forţei de muncă din România şi legăturile fratelui său, Gabriel Sârbu, cu o filieră de plasare de forţă de muncă românească în Germania.
Într-adevăr, Axel Hintzen şi Gabriel Sârbu nu apar, împreună, în nici o firmă. Dar ambii au fost şi / sau sunt implicaţi în afaceri cu persoane care fac puntea între interesele celor doi. Hintzen a deschis mai multe firme în România, unele în cutii poştale.
Pe lista asociaţilor pe care omul de afaceri german i-a avut de-a lungul vremii se numără timişorenii Dumitru şi Artur-Cristian Modâlcă. Acesta din urmă figurează ca acţionar într-o firmă împreună cu Viorel Augustin Modâlcă, al cărui nume se regăseşte şi în acţionariatul a două firme (una având ca domeniu repararea calculatoatoarelor, alta închiriere şi leasing de maşini) deschise, la Timişoara, de Gabriel Sârbu, fratele ex-ministrului Muncii.
Aparent, nici o legătură cu tranşatul cărnii. Numai că, la fel ca şi Axel Hintzen în Germania, în Călăraşiul său natal, Gabriel Sârbu este (când fost, când în exerciţiu) acţionar şi administrator al unei firme care se ocupă tocmai de prepararea cărnii (firmă care, de altfel, a şi accesat fonduri europene în acest sens).
În fine, să mai precizăm că ancheta care a dus la judecarea lui Axel Hintzen în Germania a investigat cazuri petrecute începând cu 1 ianuarie 2003, la puţină vreme după emiterea, la Bucureşti, a Hotărârii de Guvern 277/2002 privind stimularea forţei de muncă. Documentul prevedea sume de la bugetul administrat de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale pentru selecţia şi plasarea şomerilor. Ministerul era condus, la acea vreme, de Marian Sârbu.
Şi, pentru că s-a tot vorbit - în contextul recentelor stenograme SOV - despre rolul unor documente aparent irelevante în elaborarea personajelor, să mai adăugăm că ziarul România Liberă a publicat, în urmă cu exact un an, o anchetă despre divorţul fictiv al ex-ministrului, menit să dea bine la declaraţiile de avere şi interese ale politicianului ajuns, acum, parlamentar pe băncile aşa-zişilor "independenţi".
articol preluat de pe Deutsche Welle - www.dw-world.de
Autori: Cristian Ştefănescu (Deutsche Welle) / Doru Cobuz (Jurnalul Naţional, Bucureşti)
Redactor: Robert Schwartz