Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Unele prevederi se bat cap în cap, dar sunt și imposibil de pus în practică. De exemplu, li se cere hotelierilor să aibă prosoape „sterilizate” (ca la spital), dar să le schimbe la intervale de cel mult 3 zile, în hotelurile de 5 stele, în loc de 2 zile, cum prevedea legea până acum. O altă problemă a acestei prevederi este că nu ține de Ministerul Economiei, ci de Direcția Sanitar-Veterinară, deci nu are ce să caute într-un astfel de normativ. Nici regulile nu se pot schimba doar printr-un ordin de ministru, mai ales în perioada de interimat a guvernului, dar procedura merge mai departe. Ministerul organizează o dezbatere publică pe tema ordinului de ministru care va modifica toate clasificările unităților de cazare, mâine, de la ora 12:00, dar este aproape cu circuit închis, fiind aleasă o sală cu numai 20 de locuri.
Noul proiect de ordin al ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare aprobate prin Ordinul președintelui Autorității Naționale pentru Turism nr. 65/2013 este intens contestat de hotelierii membri ai Federației Patronatelor din Turismul Românesc (FPTR). Aceștia au pregătit zeci de modificări ale textului de act normativ, pe care le vor prezenta mâine, în cadrul dezbaterii publice, arătând că acesta introduce obligații suplimentare care, în lipsa unei corelări exprese cu legislația primară și cu autoritățile competente, pot genera blocaje administrative, interpretări neunitare și costuri disproporționate pentru operatorii economici din turism.
Menționăm că nu au fost prezentate toate obiecțiunile noastre. Membrii patronatului spun că proiectul de ordin nu se limitează la ajustări punctuale ale Normelor metodologice aprobate prin Ordinul nr. 65/2013, ci înlocuiește un set larg de anexe esențiale pentru clasificarea structurilor de primire turistice – practic, este o modificare legislativă pe care un guvern interimar nu o poate face, conform legislației românești și Constituției, iar un ordin de ministru nu poate modifica legea existentă.
„Această intervenție are impact direct asupra hotelurilor, hotelurilor-apartament, motelurilor, hostelurilor, cabanelor, vilelor, bungalowurilor, pensiunilor turistice și agroturistice, campingurilor, satelor de vacanță, apartamentelor și camerelor de închiriat, unităților de alimentație publică, agențiilor de turism, încadrării cu personal și procedurilor privind brevetul de turism. FPTR consideră necesară o analiză separată a acestor anexe, întrucât ele constituie partea aplicabilă efectiv operatorilor economici”, precizează FPTR.
16 anexe din lege, înlocuite integral
Ordinul nr. 65/2013 aprobă normele metodologice privind eliberarea certificatelor de clasificare, licențelor și brevetelor de turism, iar normele actuale stabilesc metodologia, condițiile și criteriile pentru clasificare. În legătură cu anexele, FPTR consideră că înlocuirea integrală a acestora nu poate fi tratată ca o simplă actualizare administrativă.
„Anexele definesc standardul minim de funcționare, investițiile obligatorii, dotările, suprafețele, personalul, serviciile, procedurile și documentațiile necesare. În lipsa unui tabel comparativ oficial între forma în vigoare și forma propusă, operatorii economici nu pot evalua corect impactul economic, tehnic și operațional al modificărilor. Această lipsă afectează transparența decizională și face dificilă formularea unor observații fundamentate de către industrie”, arată FPTR, care propune ca Ministerul Economiei să publice, înainte de adoptarea ordinului, un tabel comparativ complet, anexă cu anexă, criteriu cu criteriu, însoțit de o analiză de impact pentru operatorii existenți și pentru investițiile noi. Membrii federației cred că direcțiile de specialitate ale instituției au refuzat în mod intenționat să întocmească tabelul comparativ din care să rezulte cine a formulat propunerea, care este justificarea acesteia și care sunt specialiștii din minister care și-au însușit-o prin semnătură – așa cum se procedează în cazul oricărei modificări legislative care ajunge la Parlament, cu amendamente.
Adio, clădiri istorice și boutique-hoteluri!
Conform prevederilor din Anexa nr. 1, nu s-ar încadra în clasificarea pentru mai mult de 3 stele nici cele mai faimoase hoteluri din zonele istorice ale marilor orașe, inclusiv din București. Anexa 1 redefinește criteriile minime obligatorii pentru hoteluri, hoteluri-apartament și moteluri. Sunt introduse sau consolidate criterii privind starea generală a clădirii, parcarea, recepția, spațiile pentru personal, climatizarea, lifturile, suprafețele camerelor, dotarea băilor, mobilierul, seifurile, mijloacele electronice de plată, spațiile de alimentație, room-service-ul, serviciile minime, cunoașterea limbilor străine și existența unui website sau pagini social media. De asemenea, categoria hotelului și hotelului-apartament este legată de îndeplinirea criteriilor minime și de realizarea unui punctaj suplimentar: 180 puncte pentru hotel 5 stele, 150 pentru 4 stele, 90 pentru 3 stele și 50 pentru 2 stele; pentru hoteluri-apartament punctajul este 130, 90, 60 și 35 puncte.
FPTR are obiecții, în privința acestor modificări, arătând că noile criteriile sunt „excesiv de rigide” dacă se aplică uniform atât structurilor noi, cât și celor existente, mai ales în cazul hotelurilor construite anterior anilor '90, imobilelor istorice, structurilor urbane fără posibilități reale de extindere și unităților sezoniere. Practic, indiferent câte modernizări s-ar face în cazul clădirilor vechi, inclusiv istorice, nu s-ar putea satisface noile standarde, create pentru construcții noi, care abia acum urmează să fie ridicate, pornind de la actualele standarde.
„Cerințe precum parcaje procentuale, intrări separate, spații dedicate pentru personal, lifturi sau anumite suprafețe nu pot fi îndeplinite întotdeauna fără lucrări majore, imposibile tehnic sau disproporționate economic. Din discuțiile avute cu numeroși membri ai FPTR, precum și din cunoașterea activității direcțiilor de specialitate din minister, considerăm că unele dintre aceste modificări urmăresc acoperirea unor încălcări ale criteriilor de clasificare, săvârșite în ultimii ani de persoanele care aveau în sarcină autorizarea și, implicit, controlul unităților clasificate.
„Suntem ferm convinși că dacă se va ține cont de propunerile FPTR, va fi diminuată semnificativ și practica așa-numitei șpăgi de supraviețuire. Din această perspectivă, realitatea semnalată public de
Dragoș Anastasiu se confirmă încă o dată. Ne întrebăm dacă ministrul este cel mai bun actor sau a fost sabotat din interior”, a declarat, pentru Jurnalul, unul dintre membrii FPTR.
Modificările alungă turiștii străini
Mulți hotelieri cer o verificare, din partea ministerului de resort, a standardelor internaționale, mai ales a celor europene, pentru a se face și în România o clasificare pe aceleași criterii. Modificarea regulilor nu-i afectează doar pe hotelieri, ci aduc prejudicii inclusiv agențiilor de turism care vor să facă „incoming” (adică să aducă turiști străini în România), pentru că standardele vor fi diferite, iar străinii vor înțelege că în România există hoteluri de 3 stele mult mai scumpe decât cele din vestul Europei, deși acestea vor fi doar declasificate, în urma modificării standardelor – de la 5 sau 4 stele urmând să ajungă la 3, deși condițiile sunt net superioare celor de 3 stele. Astfel, agențiile își vor pierde turiștii care ar vrea să viziteze România.
FPTR subliniază că anexa aceasta ar trebui să facă o distincție clară între structuri nou-construite; structuri existente, deja clasificate; structuri istorice sau aflate în zone construite protejate; structuri sezoniere și structuri aflate în stațiuni aglomerate sau zone urbane unde parcarea nu depinde exclusiv de operator.
„Pentru structurile de primire turistice clasificate anterior intrării în vigoare a prezentului ordin, criteriile privind suprafețele, compartimentările, parcajele, căile de acces, lifturile și spațiile tehnice seaplică numai în măsura în care pot fi îndeplinite fără modificări constructive majore, cu respectarea legislației urbanistice, de patrimoniu, de securitate la incendiu și a condițiilor tehnice existente” - propune FPTR.
Spații de cazare transformate în instituții „verzi”
Emisiile de carbon duc și ele la scăderea numărului de stele al hotelurilor. Anexa nr. 2 introduce un sistem amplu de punctare suplimentară. Sunt punctate implementarea sistemelor de management al calității, mediului, siguranței alimentelor, sănătății și securității ocupaționale, managementul riscurilor operaționale, gestionarea emisiilor de carbon, sistemele BMS, eticheta ecologică, asigurarea de răspundere civilă, dotări precum stații de încărcare electrică, parcări, ascensoare, piscine, spații de conferință, servicii de agrement și acces la plajă Blue Flag.
FPTR arată că ambiguitatea formulărilor din textul de ordin va duce la diferențe de interpretare din partea organelor de control și se va ajunge la haos generalizat, în cel mai scurt timp.
„Anexa utilizează concepte tehnice precum „implementarea unui sistem de management”, „sistem de gestionare a emisiilor de carbon”, „managementul riscurilor operaționale” sau „BMS”, fără să precizeze documentele acceptate pentru dovedirea acestora. Nu se clarifică dacă sunt necesare certificări ISO acreditate, proceduri interne, audituri, rapoarte sau simple declarații. Există riscul ca organele de control să interpreteze diferit aceste criterii, ceea ce va conduce la o practică neunitară”, arată federația.
În plus, în necunoștință de cauză, funcționarii care au lucrat la acest text au introdus părți din legile altor ministere: „criterii precum accesul la plajă Blue Flag depind de autorități și de administratorii plajelor, nu exclusiv de hotelier”, subliniază FPTR, care propune ca toate criteriile suplimentare să se mențină doar ca elemente de punctaj voluntar, dar cu definirea clară a dovezilor acceptate.
„Pentru criteriile suplimentare privind sistemele de management, punctajul se acordă pe baza certificărilor emise de organisme acreditate sau, după caz, pe baza procedurilor interne documentate, aprobate și aplicate de operatorul economic. Lipsa unei certificări ISO nu poate constitui motiv de neclasificare, ci doar de neacordare a punctajului aferent” - este propunerea FPTR.
Anexa nr. 3 stabilește criteriile minime pentru hosteluri, inclusiv capacitatea minimă, parcare pentru biciclete, hol de primire, spațiu pentru administrație, recepție cu program fracționat în funcție de fluxul turistic, încălzire, iluminat, volum minim de aer de 12 mc/persoană, număr maxim de locuri în cameră și grupuri sanitare comune. Doar că funcționarii care au scris textul habar nu au care este definiția recepției de hotel...
„Noțiunea de «recepție cu program fracționat în funcție de fluxul turistic» este neclară și poate genera interpretări neunitare. În practică, multe hosteluri folosesc check-in digital, coduri de acces, comunicare prin aplicații și sisteme automate. Normele trebuie să permită aceste soluții moderne”, explică FPTR, care propune o altă formulare: „Serviciul de recepție poate fi asigurat fizic, telefonic sau digital, inclusiv prin sisteme automate de check-in/check-out, coduri de acces, aplicații mobile sau alte soluții similare, cu condiția asigurării asistenței pentru turiști.”
Cerințe imposibile și pentru pensiuni
Modificările vor afecta și pensiunile agroturistice, mai ales pe cele din Delta Dunării, unde nu se pot face construcții marine și nici turism de masă. Acestea sunt menționate în Anexa nr. 6, unde se redefinește pensiunea turistică drept structură de până la 15 camere și maximum 45 de locuri, iar pensiunea agroturistică drept structură de până la 8 camere. Pentru pensiunile turistice din mediul rural se prevede teren de cel puțin 1.000 mp, iar pentru pensiunile agroturistice sunt introduse criterii privind activitățile agricole, zootehnice, pescărești, meșteșugărești, gospodărești sau tradiționale, inclusiv reglementări speciale pentru Delta Dunării.
„Cerința de 1.000 mp pentru pensiunile turistice din mediul rural poate exclude unități existente, clasificate și funcționale, care nu au această suprafață din motive istorice, cadastrale sau de amplasament. De asemenea, condițiile privind activitățile agroturistice trebuie corelate cu realitatea locală, sezonalitatea și specificul fiecărei zone. FPTR susține definirea mai clară a agroturismului, dar solicită evitarea criteriilor care transformă clasificarea turistică într-o verificare agricolă, sanitar-veterinară, cadastrală sau de urbanism”, explică federația hotelierilor.
Reguli de sală de operații din spitale
Pe lângă e-mail și web site obligatorii – ca parte a digitalizării forțate -, hotelurile vor fi obligate și să-și sterilizeze prosoapele și lenjeria, fie din exces de zel al funcționarilor care nu știu absolut nimic despre turism, dar scriu legea, fie pentru că angajații ministerului care au scris modificările nu înțeleg anumiți termeni din limba română.
FPTR consideră că numărul obligatoriu de servicii suplimentare prevăzute pentru noile criterii de clasificare este excesiv, mai ales după abrogarea listei orientative. Proiectul introduce obligația a 15 servicii suplimentare pentru 4–5 stele sau margarete, 12 pentru 3 stele/margarete, 8 pentru 2 stele/margarete și 5 pentru 1 stea/margaretă. În același timp, se abrogă lista orientativă din Anexa 1.1.1.
„Fără o listă clară, operatorii și organele de control pot interpreta diferit ce se punctează ca serviciu. Mai mult, sezonalitatea, specificul local, patrimoniul construit, pensiunile mici sau unitățile din zone izolate pot face imposibilă îndeplinirea formală a unui număr fix”, arată FPTR, care propune păstrarea unei liste orientative, cu exemple clare, și permiterea justificării serviciilor specifice fiecărei destinații.
În moul regulament apar criterii stricte și pentru lenjerie și prosoape - obligatoriu albe și care vor fi „sterilizate”, în loc să fie „igienizate” sau cel mult „dezinfectate”.
Membrii FPTR comentează această modificare ca „prevedere excesivă și necorelată cu realitatea hotelieră”: „Proiectul impune lenjerii și prosoape de culoare albă, rezistente la procese termice/chimice de spălare și sterilizare. Igiena este esențială, dar culoarea albă nu este singura garanție de igienă. Există branduri hoteliere care folosesc textile în culori deschise, crem, bej sau personalizate. De asemenea, termenul «sterilizare» este impropriu pentru fluxul hotelier uzual; în practică vorbim despre spălare profesională, dezinfecție/igienizare și trasabilitate”, arată FPTR.
În problema prosoapelor și a lenjeriei ar putea interveni și Consiliul Concurenței, pentru că este o încălcare gravă a legislației din acest punct de vedere, favorizând anumiți comercianți de pe piață sau anumite spălătorii care oferă sterilizare – ceva ce nu se mai cere nicăieri în lume, pentru unitățile de cazare.
Federația propune altă formulare: „Lenjeriile și prosoapele trebuie să fie curate, igienizate, în stare foarte bună, lavabile profesional și adecvate categoriei de clasificare. Se recomandă utilizarea culorilor deschise, care permit verificarea facilă a stării de curățenie.”. În plus, prevederea trebuie să fie dată de DSVSA, în autorizația sanitar-veterinară, la vizita de clasificare, nu de Ministerul Economiei.
Citește pe Antena3.ro
