x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Ştiri Observator "Pământul nu ştie carte"

"Pământul nu ştie carte"

de Diana Scarlat    |    27 Apr 2009   •   00:00
"Pământul nu ştie carte"
Sursa foto: /Jurnalul Naţional

Scenariile vehiculate în ultima vreme în media româneşti şi cutremurul care a devastat Italia la începutul lunii au băgat spaima în oameni. Directorul Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, Gheorghe Mărmureanu, spune însă că nu avem motive să ne alarmăm.



Sperietură mare sâmbătă seară: un cutremur simţit câteva secunde la Bucureşti, în Vrancea, la Constanţa, în Republica Moldova şi în nordul Bulga­riei a speriat şi a scos din case sute de oameni. Spaima colectivă aşteaptă acum replici pentru alimentare de predicţii sumbre. Replicile specialiştilor în fizica pământului sunt cutremurătoare:

"5,3 este o bazaconie, o nimica toată. Vor mai fi multe altele de 5,3, 5,6, poate chiar 6 grade pe scara Richter, pentru că e adevărat că suntem acum într-o zonă puternic influenţată de blocul indo-australian, dar Vrancea nu e încărcată atât de mult ca să dea un cutremur catastrofal", explică Gheorghe Mărmureanu.

POVESTEA CATASTROFELOR MATEMATICE
În ultimul timp se vorbeşte intens despre un cutremur catastrofal care "bate la uşă" conform unui algoritm stabilit pe baza mişcărilor tectonice din ultimele do­uă secole. Dacă de la cutremurul de­vastator din 1940 până la cel din 1977 au trecut 37 de ani, unii au tras imediat concluzia că între două cutremure de peste 7 grade pe scara Richter trebuie să treacă în jur de 37 de ani.

Alţii au împărţit 200 de ani la numărul de cutremure şi au obţinut o medie de 32 de ani. Conform specialiştilor, toate aceste calcule sunt "poveşti": "Pământul nu ştie poveşti. Nu ştie carte, nici matematică, nici geologie, nici geofizică. Eu nu susţin teoria asta cu un cutremur catastrofal în 2013, pentru că această teorie a apărut printr-un calcul matematic.

Cei de la MIRA au spus că la 32 de ani urmează un cutremur mare, după o împărţire simplă, dar nu putem face previziuni pe astfel de calcule. În Vrancea există o zonă de coliziune continentală, adică două mari blocuri care se bat cap în cap, şi-atunci, în momentul când acolo jos roca nu mai rezistă, se rupe. Pur şi simplu, e ca la un acumulator care înmagazinează energie, iar când energia este prea mare, cedează o bucată de rocă la adâncime şi se produce un cutremur mai mic sau mai mare, în funcţie de dimensiunea respectivei zone. O asperitate cu diametrul de 3 kilometri produce un cutremur cu magnitudinea 3-4 grade pe scara Richter, dar dacă sunt mai multe asperităţi, se însumează şi rezultă cu­tre­mu­rele acestea de 5-6 grade pe scara Richter", mai explică Mărmureanu. Specialistul spune că în următorii 20 de ani vor mai fi multe astfel de cutremure care nu ar trebui să sperie pe nimeni, deoa­rece sunt fenomene absolut normale.

CUM SIMŢIM ŞI UNDE CRAPÂ?
Când vorbim despre un cutremur ne interesează mai mult intensitatea lui, adică ce simţim pe propria piele, şi mai puţin acceleraţia, măsurată în grade pe scara Richter care arată ce energie este eliberată în focar. Intensitatea care se mă­­soară printr-o scară Mercalli, arătând cum se simte cutremurul într-un anumit loc.

"La cutremurul din 1977, energia elibe­rată în focar a avut valoarea de 7,2 grade pe scara Richter. Oriunde ai fi în Ro­mâ­nia, această magnitudine este aceeaşi, în schimb, tot la 4 martie 1977, cutremurul s-a simţit la Focşani cu o intensitate VI-VII, în Bucureşti a fost IX şi jumătate, iar la Cluj, II. Scaral, Mercalli are gradaţie până la 12 trepte. La XII crapă pământul practic, deci X-XI sunt valori foarte mari", mai explică directorul Institutului de Fi­zi­că a Pământului.

Mărmureanu nu vede nici un fel de semnal de alarmă în cu­tre­murul de sâmbătă, spunând că un seism de 5,1 grade pe scara Richter, produs la o adâncime de 100 de kilometri, pur şi simplu nu înseamnă nimic. "În zona epicentrului, adică la Focşani, s-a simţit cu o intensitate de V grade pe scara Mercalli, la Bucureşti a fost de III-IV grade, iar la Constanţa, de IV-V grade.

A durat în jur de cinci minute, iar partea importantă a fost în jur de 14-15 secunde. Un cutremur pu­ternic, de tip 4 martie 1977, poate dura şi 14-15 minute din momentul în care apare prima vibraţie până se termină", adaugă specialistul. Dacă ne gândim că la o in­ten­si­tate de VII grade pe scara Mercalli cade ţigla de pe casă sau se rupe hornul, cel de ieri chiar nu a fost grav.

Specialiştii Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului aşteap­tă şi alte cutremure de acelaşi fel în ur­mă­to­rii ani şi poate o replică mai mică până mâine. "Cel de sâmbătă este un cu­tremur de descărcare normal. A mai fost unul asemănător în iunie 2002, care a avut 5,2 grade pe scara Richter.

În ur­mă­toa­rele două sau trei zile de la producerea lui ar putea urma o replică mai mică. În 2000 am avut după trei zile un alt cu­tre­muraş", spune Mărmureanu. La se­is­me de acest fel nu opreşte nimeni nici Centra­la de la Cernavodă, deşi există un sistem de avertizare acolo. Nu se conside­ră a fi în pericol nici Reactorul de la Pi­teşti, nici Uzina de apă grea de la Turnu Seve­rin, care au, de asemenea, sisteme de avertizare.


Multe clădiri care stau să cadă
Primăria Capitalei are o strategie de reabilitare a clădirilor şubrede din Capitală. În acest moment se află în proces de consolidare patru imobile.

Acestea sunt în Bulevardul Nicolae Bălcescu nr. 24, Sector 1, valoarea fiind de 112.000.000 lei, Calea Victoriei nr. 128 A - 5.420.000 lei, Bulevardul Mihail Kogălniceanu nr. 51, Sector 5 - 4.000.000 lei, Calea Victoriei nr. 33-35, lucrări la Teatrul C. Tănase - 4.000.000 lei. Lucrările vor fi finalizate cel mai târziu peste un an. În paralel, municipalitatea a demarat procedu­ri­le de licitaţie pentru consolidarea a încă 13 blocuri şi anume: Strada M. Rosetti nr. 55, Sector 2, Strada Boteanu nr. 3A+3B, Sector 1, Bulevardul I.C. Brătianu nr. 5, Sector 3, Strada I. Brezoianu nr. 38, Sector 1, D.I. Mendeleev nr. 17, Str. Piaţa Amzei nr. 15 Sector 1, Intr. V. Eftimiu nr. 9, Sector 1, Strada Armenească nr. 28 şi Semilunei nr. 8, Sector 2, Strada I. Câmpineanu nr. 9, Sector 1, Bulevardul N. Bălcescu 32-34, Sector 1, Strada Elefterie nr. 11, Sector 5, Bulevardul Dacia nr. 85, Sector 2, Schitu Măgureanu nr. 19, Sector 1 şi Calea Victoriei nr. 101A+B, Sector 1.

Numărul imobilelor expertizate tehnic şi în­ca­drate în clasa I de risc seismic este de 354, la care se adaugă cele de mai sus (4 în exe­cu­ţie şi 13 în pregătire pentru execuţie).

De asemenea, se află în curs de elaborare un număr de 12 proiecte pentru consolidare şi alte 24 sunt în pregătire pentru licitaţie. Pentru acestea se poate estima o perioadă de trei-patru ani în care pot fi consolidate.

Rămân 318 imobile încadrate în clasa I de risc seismic pentru care nu se poate estima perioada în care vor fi consolidate atât timp cât asociaţiile de proprie­tari nu colabo­rează în solidar cu municipalitatea în acest sens. (Monica Andrei Capatos)

Click pentru a urmari webcam instalat la seismograful de la Muntele Roşu

×