Panda salvează lumea

Organizaţia internaţională nonguvernamentală World Wide Fund for Nature, pe scurt WWF, a fost fondată in 1961 in Elveţia.

Povestea WWF a inceput cu excursia unui renumit biolog britanic, Sir Julian Huxley, in Africa de Est, unde a oferit consultanţă UNESCO pentru conservarea naturii din zonă.

Organizaţia internaţională nonguvernamentală World Wide Fund for Nature, pe scurt WWF, a fost fondată in 1961 in Elveţia.


Povestea WWF a inceput cu excursia unui renumit biolog britanic, Sir Julian Huxley, in Africa de Est, unde a oferit consultanţă UNESCO pentru conservarea naturii din zonă. După ce Sir Huxley, care a fost şi primul director general al UNESCO, s-a intors de pe continentul negru, a scris o serie de articole pentru publicaţia The Observer. Omul de ştiinţă atrăgea astfel atenţia asupra gradului de distrugere a habitatului şi a ritmului de vănare a animalelor sălbatice, fenomene ce riscau să ducă la distrugerea florei şi a faunei din Africa de Est pănă in anii ’80. Articolele bine documentate şi argumentate sărguincios l-au determinat pe omul de afaceri Victor Stolan să propună o acţiune comună de străngere de fonduri pentru rezolvarea situaţiei.

Sir Huxley a acceptat ideea cu entuziasm şi, impreună cu Max Nicholson, directorul general al Societăţii Britanice pentru Conservarea Naturii, cu Peter Scott, fondatorul Asociaţiei pentru Păsări Sălbatice, şi cu Guy Mountfort, directorul unei mari agenţii internaţionale de publicitate şi ornitolog amator, s-au dedicat infiinţării unei organizaţii ecologiste.


5 MILIOANE DE SUSŢINĂTORI. La 11 septembrie 1961, se "năştea" WWF, inregistrată ca organizaţie non-profit. De-atunci şi pănă in prezent, WWF a devenit una dintre cele mai mari şi mai respectate organizaţii internaţionale independente care lucrează in scopul conservării naturii. Şi-a atras, de-a lungul vremii, aproximativ cinci milioane de susţinători in toată lumea. Are o reţea de reprezentanţe in peste o sută de ţări şi este "aproape unică prin faptul că işi face simţită prezenţa de la nivel local pănă la nivel global: este capabilă să comunice cu triburile de pigmei Baka din pădurile tropicale ale Africii Centrale şi, in acelaşi timp, poartă discuţii de la egal la egal cu instituţii ca Banca Mondială şi Comisia Europeană", după cum precizează reprezentanţii organizaţiei.

In ultimii 12 ani WWF a investit peste un miliard de dolari in aproximativ 11.000 de proiecte derulate in 130 de ţări. Toate aceste proiecte au rol important in campania de oprire a degradării accelerate a mediului pe glob şi de sprijinire a locuitorilor planetei pentru a trăi in armonie cu natura.


PROFESIONALISM. Ecologiştii sunt preocupaţi de alarmantele modificări ale climei din ultima perioadă, implicit de nivelul tot mai ridicat al poluării aerului, care ameninţă supravieţuirea naturii şi viaţa oamenilor pe glob. Un alt tip de proiecte gestionate constă in protecţia pădurilor. Cu peste 150 de operatori forestieri in intreaga lume şi cel puţin 300 de proiecte in teren, care se derulează pe bază de studii ştiinţifice şi cu activităţi direcţionate pentru influenţarea strategiei, WWF alocă anual peste 40 de milioane de dolari pentru proiecte de soluţionare a problemelor şi a ameninţărilor la care sunt expuse pădurile pe Terra.


Şi apa ii preocupă pe activiştii WWF, in mod particular, pescuitul excesiv, gospodărirea necorespunzătoare şi pierderea habitatelor, factori care au dus la o scădere masivă a fondului de peşte, aflat acum la cel mai scăzut nivel cunoscut in istorie. Organizaţia acţionează in direcţia asigurării unei exploatări durabile a fondului de peşte şi a infiinţării unei reţele de arii protejate marine bine gospodărite, care să cuprindă cel puţin 10% din oceanul planetar.


WWF şi-a propus totodată să lupte cu substanţele toxice eliminate in atmosferă voit sau involuntar. Ecologiştii şi-au dat seama, inainte ca publicul să conştientizeze acest lucru, de faptul că poluarea produsă de substanţe chimice toxice ameninţă viaţa pe planetă.

Programe ecologiste in Romănia

WWF a inclus Dunărea şi Munţii Carpaţi printre cele mai importante 200 de eco-regiuni din lume, datorită biodiversităţii lor remarcabile. Programul intitulat Dunăre-Carpaţi a fost infiinţat in 1998 pentru a derula proiecte de conservare, refacere şi administrare durabilă a zonelor naturale din cele două regiuni. De la zonele sălbatice de pe braţele mijlocii şi inferioare ale fluviului, pănă la peisajele spectaculoase pe care le oferă Delta, de-a lungul Dunării se intind cele mai numeroase zone umede din Europa şi din lume. Carpaţii romăneşti adăpostesc cea mai mare populaţie de carnivore de talie mare din Europa - urşi, lupi, răşi - şi zone intinse de păduri naturale intacte.
In 2001, WWF a organizat prima intălnire privind mediul şi dezvoltarea durabilă in regiunea Dunăre-Carpaţi. Declaraţia adoptată la evenimentul desfăşurat in Bucureşti, unde au participat reprezentanţi ai nouă state din regiune, exprimă angajamentul acestora cu privire la conservarea naturii in zonă. Proiectele de viitor se vor axa pe conservarea zonelor cu habitate naturale şi specii sălbatice, zone suficient de vaste incăt să reziste proceselor de deteriorare care le afectează intens pe termen scurt şi lung.

Logo

Logo-ul organizaţiei a fost inspirat de Chi-Chi, un urs panda adus la Grădina Zoologică din Londra in 1961, anul in care WWF a fost creat. In acelaşi an, au fost realizate primele schiţe desenate pe hărtie ale lui Chi-Chi. Lucrările artistului Gerald Watterson l-au inspirat pe Sir Peter Scott, unul dintre fondatorii WWF, să aleagă logo-ul ca simbol al luptei pentru conservarea naturii. "Ne găndeam la un animal frumos, aflat in pericol, şi care să fie simpatizat de căt mai mulţi oameni pe glob datorită calităţilor sale. In acelaşi timp, voiam un animal care să producă o impresie puternică şi in fotografii alb-negru pentru reducerea costurilor de tipărire", spunea, in 1961, Sir Scott.