Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Consiliul Superior al Magistraturii a stabilit că cei trei magistraţi care au pronunţat hotărărea in cazul Parcului Bordei din Capitală nu au incălcat nici o lege. Decizia care i-a dat lui Costică Constanda dreptul să construiască pe o treime din zona verde rămăne "bătută in cuie". Omul de afaceri scapă astfel de o posibilă redeschidere a dosarului şi se poate folosi liniştit de cele 17,7 milioane de euro primite ca despăgubiri. Constanda va participa foarte relaxat la şedinţa CGMB de astăzi.Â
Cei trei judecători care au obligat Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) să-i aprobe lui Costică Constanda dreptul de a construi pe o treime din Parcul Bordei nu au incălcat nici o lege. Omul de afaceri a scăpat astfel de o posibilă redeschidere a dosarului.
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a decis că magistraţii Curţii de Apel Bucureşti, verificaţi in cazul Bordei, au respectat intru totul deontologia profesională şi principul separaţiei puterilor in stat. Potrivit inspectorilor CSM, celor trei judecători nu li se poate imputa că i-au dat dreptate lui Costică Constanda cu rea-credinţă sau printr-o gravă neglijenţă, motiv pentru care aceştia nu au de ce să fie sancţionaţi. "Apreciem că instanţa de judecată a efectuat un control jurisdicţional asupra legalităţii şi oportunităţii unui act administrativ, fără a putea considera că prin aceste verificări şi prin dispoziţia de obligare a Consiliului General la aprobarea PUZ s-ar fi substituit unei alte autorităţi, depăşind atribuţiile puterii judecătoreşti. Aşa fiind, nu se poate considera că instanţa şi-ar fi atribuit drepturi procedurale pe care legea le transferă autorităţii executive sau legislative, incălcănd principiul separaţiei puterilor in stat", se arată in nota inspecţiei, insuşită de CSM la data de 23 august.
ARGUMENTELE. In favoarea judecătorilor a fost invocată chiar Legea Contenciosului administrativ, potrivit căreia oricine se consideră vătămat printr-un act administrativ al unei autorităţi publice are dreptul de a se adresa instanţei de judecată pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim şi pentru repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Inspectorii au stabilit de asemenea că cei trei magistraţi nu au incălcat in timpul procesului vreo normă de procedură, "instanţa asigurănd o echitabilă administrare şi interpretare a probelor şi caracterul contradictoriu şi public al dezbaterilor".
DREPTUL DE PROPRIETATE. Potrivit notei, Curtea de Apel Bucureşti a verificat toate detaliile tehnice şi situaţia juridică a terenului inainte de a stabili că cererea adresată Consiliului General de Constanda indeplinea toate condiţiile legale pentru a fi aprobată. In document se arată că judecătorii au confirmat dreptul de proprietate al omului de afaceri, care "ar fi lipsit de conţinut" fără aprobarea documentaţiei PUZ. "Este evident că administraţia nu are putere discreţionară in ce priveşte activitatea sa in materia aprobării planurilor urbanistice zonale, ci trebuie să aprecieze asupra indeplinirii condiţiilor legale. Numai dacă acestea nu sunt indeplinite, refuzul de aprobare este justificat (...). In cazul in care autoritatea administrativă nu procedează la verificarea cerinţelor de legalitate, această obligaţie revine instanţei, pe calea controlului jurisdicţional. Intr-o asemenea situaţie, instanţa este in măsură să examineze şi să statueze asupra fondului dreptului ce se reclamă a fi incălcat", se arată in document. Â
CONSECINŢE. Poziţia CSM inchide definitiv posibilitatea ca decizia favorabilă omului de afaceri să mai poată fi atacată prin calea extraordinară de atac a revizuirii. O asemenea redeschidere a cazului ar fi fost posibilă dacă magistraţii erau sancţionaţi disciplinar pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă la pronunţarea hotărării. Omul de afaceri poate astfel să se ducă relaxat la şedinţa CGMB de astăzi, in care trebuie să se ia o decizie cu privire la dreptul lui de a construi pe o treime in zona verde.
Decizia, verificată
La data de 21 iunie, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat hotărărea finală in scandalul legat de Parcul Bordei. Consiliul General a fost obligat să aprobe PUZ-ul care să-i permită lui Constanda să construiască pe o treime din zona verde. Omul de afaceri a primit, de asemenea, şi despăgubiri de 17,7 milioane de euro. In motivarea deciziei, magistraţii au invocat inexistenţa vreunui document care să arate că Bordei a fost vreodată parc sau zonă verde amenajată. Ei au mai susţinut că omul de afaceri nu avea nevoie de avizul de mediu pentru aprobarea PUZ şi că astfel, in mod nejustificat, CGMB i-a respins solicitarea.
