Mai precis, 2.228.597 de români îşi serbează onomastica de Sfânta Marie Mare, cea mai mare sărbătoare creştină a verii. Credincioşii ortodocşi şi catolici sărbătoresc, sâmbătă, Adormirea Maicii Domnului, marcând, potrivit tradiţiei creştine, ziua în care Fecioara Maria s-a mutat din viaţa pământească la cer.
Potrivit legendei, Sfânta Maria a fost înştiinţată de Arhanghelul Gavriil de trecerea ei la cel veşnice, iar ea s-a bucurat şi s-a rugat pe Muntele Măslinilor şi copacii s-au aplecat în faţa ei.
Din datele statistice existente la nivel naţional, rezultă că 1.810.930 sunt femei care poartă numele de Maria sau derivate ale acestuia, iar 417.667 sunt bărbaţi botezaţi cu numele de Marin sau derivate ale acestuia. Dintre femei, cele mai multe poartă numele de Maria (1.388.197), urmate de Mariana (273.885), Marioara (65.077), Mioara (31.420), Marilena (25.507) şi Marina (24.144). Sărbătorite sunt şi cele care poartă numele de Măriuca (2.116) sau Mariela (584). Între bărbaţii sărbătoriţi în 15 august, se regăsesc cei cu nume precum Marian (299.867), Marin (114.199), Marinică (3.428) sau Marinache (173).
Sărbătoarea ortodoxă a Adormirii Maicii Domnului este foarte apropiată de ceea ce romano-catolicii numesc Înălţarea Fecioarei. În conformitate cu Sfânta Tradiţie, Maica Domnului a murit ca orice fiinţă omenească, "adormind", aşa cum indică şi numele sărbătorii. Apostolii, care erau răspândiţi în lume pentru a propovădui Evanghelia la neamuri, au fost aduşi în mod miraculos la acest eveniment, fiind cu toţii prezenţi, cu excepţia Sfântului Toma. El a ajuns cu câteva zile mai târziu, după ce a fost înmormântată; dorind să o vadă încă o dată, i-a convins pe ceilalţi să deschidă mormântul Maicii Domnului. Atunci Apostolii au descoperit că trupul Ei nu mai era în mormânt. De aceea, Biserica Romano-Catolică preferă să se refere la acest eveniment ca Înălţarea. Ţinând seama de dispariţia trupului Maicii Domnului din mormânt, se consideră că Ea a fost înălţată cu trupul la Cer.
Se spune că mormântul Sfintei Fecioare se află în Grădina Ghetsimani din Ierusalim unde, zilnic, mii de credincioşi îl vizitează. În susţinerea acestei ipoteze pledează şi prezenţa brâului Fecioarei, ţesut chiar de ea din păr de cămilă, dat Apostolului Toma, la Ierusalim, apoi la Constantinopol, unde a fost aşezat într-o raclă de aur, în biserica pe care Teodosie al II-lea o construise special în cinstea Sfintei Fecioare. Din acest brâu există astăzi un fragment la Mănăstirea Vatopedu din Muntele Athos şi alt fragment la Mănăstirea Panaghia Soumela din Grecia.
Sărbătoarea Adormirea Maicii Domnului este precedată de 14 zile de post strict, cu excepţia Schimbării la Faţă (6 august), când e dezlegare la peşte.
Citește pe Antena3.ro