Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
"Proiectele actuale de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre ale Uniunii Europene vor inghiţi de două ori mai mulţi bani de la contribuabilii ţărilor membre, pentru finanţarea unor lucrări care nu sunt necesare", se arată intr-un comunicat al organizaţiei WorldWideFund (WWF).
Documentul precizează că aceasta este concluzia unui studiu realizat de Hungarian Environmental Economic Centre (MAKK) pentru WWF, organizaţia internaţională care lucrează pentru conservarea naturii.
WWF trage astfel semnalul de alarmă pentru a preintămpina o eventuală decizie nefavorabilă, care ar putea fi trasă zilele acestea la o intălnire organizată de Ministerul austriac al Transporturilor, la care participă oameni politici din ţările riverane Dunării, responsabili de la Bruxelles, precum şi reprezentanţi ai companiilor de transport. Scopul reuniunii constă in elaborarea unei strategii comune de implementare a NAIADES, programul UE de dezvoltare a navigaţiei in apele interioare.
SOLUŢII INVECHITE. WWF este de părere că "navigaţia pe Dunăre este afectată, in primul rănd, de soluţiile logistice invechite şi ineficiente utilizate in prezent, nu de adăncimea insuficientă a fluviului". Faptul că Uniunea Europeană incurajează şi finanţează proiectele de canalizare a Dunării (pentru creşterea traficului naval) va avea impact direct in buzunarele locuitorilor ţărilor riverane. "Cei care vor suporta costurile acestor lucrări, precum şi efectele asociate pierderii a 1.000 de kilometri de zone umede aflate de-a lungul fluviului, sunt statele-membre UE. Printre altele, vom plăti şi pentru creşterea riscurilor de inundaţii, reducerea resurselor de apă potabilă şi distrugerea unor zone de reproducere naturală pentru fauna piscicolă", informează comunicatul.
SCENARII INEFICIENTE. Ecologiştii consideră că o soluţie benefică pentru mediu in contextul menţinerii transportului naval o reprezintă reducerea transportului terestru şi, implicit, reducerea emisiilor de dioxid de carbon. "Proiectele actuale de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre sunt nerealiste şi nu ţin cont de tendinţele economice: volumul transportului fluvial depinde, in primul rănd, de cererea din partea sectorului industrial şi de tipul activităţilor economice derulate intr-o anumită zonă". In timp ce fluviul Rin, care traversează cele mai importante zone industriale din Germania şi Olanda, reprezintă o soluţie perfectă pentru transport, in cazul Dunării chiar şi cele mai optimiste scenarii de dezvoltare economică prevăd un volum de transport sub 10% din volumul transporturilor care se realizează pe Rin. Proiectele actuale ale UE de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre nu vor putea schimba insă acest lucru. "Acestea sunt proiecte de infrastructură concepute pentru a se obţine finanţări de la Uniunea Europeană. O creştere a volumului transporturilor pe Dunăre se poate realiza doar dacă zonele pe care fluviului le traversează s-ar dezvolta, de exemplu, la nivelul zonei Ruhr, centrul industrial al Germaniei", a declarat Orieta Hulea, coordonator program Coridorul Verde al Dunării Inferioare, WWF Programul Dunăre-Carpaţi Romănia. Expertul a precizat că dezvoltarea transportului pe Dunăre nu este impiedicată de adăncimea prea mică a fluviului. "Colaborarea eficientă cu alţi furnizori de transport, armonizarea legislaţiei şi a soluţiilor tehnice, condiţii atmosferice şi o prognoză meteo favorabilă sunt factorii care pot, intr-adevăr, să influenţeze dezvoltarea transportului pe Dunăre", a adăugat Hulea.
STURIONII, PUŞI LA ZID. In cazul Romăniei, situaţia devine cel puţin hilară in zona Călăraşi-Brăila, opinează WWF. Un studiu realizat de Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică (OECD) in 2006 estimează o creştere medie a transportului pe Dunăre in Romănia de la circa 16 milioane de tone (căt este in prezent) la 20-25 de milioane de tone (ceea ce reprezintă o creştere a volumului zilnic de transport de la 1.5, cum este in prezent, la 4 convoaie de barje). Pentru a ajunge la această cotă, guvernul de la Bucureşti a transmis Bruxelles-ului un proiect de dezvoltare a infrastructurii, ale cărui lucrări riscă să distrugă una dintre cele mai importante căi de migraţie pentru sturioni, să afecteze locurile de depunere a icrelor, numeroase zone umede, precum şi braţe laterale ale fluviului. Proiectul de infrastructură ameninţă totodată şi unele ostroave aflate in zona Călăraşi, cu o diversitate biologică excepţională, incluse intr-un proiect de conservare derulat de Agenţia pentru Protecţia Mediului Călăraşi in parteneriat cu WWF şi finanţat din fonduri europene. Ostroavele respective sunt incluse şi pe lista siturilor Natura2000, reţeaua europeană de arii protejate, susţinută, de asemenea, cu fonduri UE.Â
MAI INTĂI PLANUL ŞI BANUL. In concluzie - apreciază comunicatul WWF - aceste planuri de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre vizează, in primul rănd, atragerea şi cheltuirea fondurilor atractive ale UE. Pentru aceasta, vor fi sacrificaţi circa 1.000 de kilometri de zone umede aflate de-a lungul Dunării, cu o biodiversitate excepţională. Circa 67% dintre acestea se află pe lista siturilor Natura2000 - cea mai intinsă suprafaţă de-a lungul unui coridor de transport. Pe acest fundal, WWF avertizează că protecţia mediului şi identificarea unor soluţii de transport durabile reprezintă factori de interes secundar pentru planurile actuale ale UE de dezvoltare a navigaţiei pe Dunăre. Marele perdant este natura, iar căştigătoare sunt companiile mari de transport. Protecţia impotriva inundaţiilor, pe care o oferă zonele umede de-a lungul Dunării, sursa de apă potabilă, diversitatea biologică, resursele de peşte etc sunt factori pe care nici UE, nici guvernele regionale nu ii iau in considerare atunci cănd planifică dezvoltarea navigaţiei pe Dunăre.
"Contribuabilii vor plăti de două ori canalizarea Dunării: o dată pentru finanţarea proiectelor ineficiente de dezvoltare a infrastructurii şi o dată pentru costurile asociate pierderii funcţiilor naturale ale fluviului", a explicat Orieta Hulea.
Citește pe Antena3.ro
