Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a respins acuzaţiile de imixtiune în activitatea judecătorească lansate o dată cu dezbaterea publică a scrisorii expediate de secretarul de stat Lidia Barac către preşedintele CSM, privind deciziile legate de micşorarea salarială cu 25 de procente. Predoiu a explicat că scrisoarea a avut drept scop activarea mecanismelor de unificare a practicii din sistemul judiciar, obiectiv scadent în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) pe Justiţie. Ministrul spune că “nu a urmărit şi nu avea cum să urmărească, din perspectiva concluziilor anterioare ale Inspecţiei Judiciare, sancţionarea disciplinară a judecătorilor”. Predoiu mai arată că trimiterea scrisorii a fost motivată de “ignorarea profesională la nivelul unor instanţe a jurisprudenţei CEDO şi a celei naţionale pronunţate de Curtea Constituţională sau alte instanţe”.
Gestul făcut de Minister prin acea scrisoare “a fost impus de perspectiva nedorită şi pe care Ministerul Justiţiei doreşte să o evite, de îndreptare către un conflict constituţional între puterile judecătorească şi legislativă, datorat unui exces de putere al instanţelor, care pare să indice trecerea în sfera legiferării”. ”Gestul a fost precedat de consultări şi informări instituţionale prealabile făcute de Ministerul Justiţiei cu toată prudenţa şi diligenţa necesare pentru respectarea sferelor puterilor executivă şi judecătorească, dar asigurării dialogului şi cooperării între acestea. Ministerul Justiţiei dezavuează modalitatea regretabilă în care un demers instituţional legal şi normal, care se derula pe coordonatele competenţelor instituţionale, a fost prezentat drept o ingerinţă sau presiune asupra instanţelor. Ministerul Justiţiei îşi exprimă încrederea că magistraţii vor realiza o jurisprudenţă unitară, în acord cu practica CEDO, indiferent de natura speţelor deduse judecăţii. Acest obiectiv este un deziderat al MCV”, a spus ministrul Predoiu. Oficialul respectă independenţa magistraţilor, dar este convins că această independenţă nu poate funcţiona fără corolarul ei - responsabilitatea. Ministerul Justiţiei va continua să vegheze şi la independenţa Inspecţiei Judiciare, precum şi la “respectarea limitelor de putere ale fiecărei autorităţi, semnalând public sau instituţional ori de câte ori aceste principii fundamentale ale statului de drept sunt în pericol de a fi ignorate sau încălcate”. Predoiu consideră că dialogul interinstituţional trebuie să continue şi face apel la întregul sistem judiciar să ridice standardele de profesionalism şi integritate la nivelul cerut de cetăţeni, inclusiv prin sutele de petiţii, memorii şi reclamaţii adresate ministerului, CSM sau Inspecţiei Judiciare. Există foarte multe lucruri bune care vin din Justiţie, dar ele trebuie generalizate prin eforturi din interiorul sistemului. În explicaţiile oferite, ministrul Predoiu a precizat ca prin scrisoare ”s-a reiterat preocuparea ministerului în legătură cu practica unor instanţe care pun în pericol stabilitatea statului de drept, din perspectiva depăşirii limitelor puterii judecătoreşti şi intrării acestora pe tărâmul puterii de legiferare”. “S-a solicitat evaluarea aspectelor semnalate din perspectiva declanşării unor eventuale verificări ale Inspecţiei Judiciare, faţă de comportamentul profesional al unor instanţe care, în opinia Ministerului Justiţiei, au ignorat atât jurisprudenţa Curţii Constituţionale, cât şi o bună parte din jurisprudenţa CEDO”, a spus Predoiu, precizând că mai fuseseră trimise două solicitări similare începând cu luna aprilie 2010.
“Rapoartele Inspecţiei Judiciare redactate în urma sesizărilor anterioare adresate de către Ministerul Justiţiei au confirmat două teze principale: 1) aspectele sesizate reprezintă chestiuni de judecată, principiul independenţei judecătorului opunându-se oricăror evaluări şi aprecieri cu impact disciplinar asupra judecătorului care a soluţionat cauza; 2) aspectele sesizate indică existenţa unei practici neunitare la nivelul unor instanţe, motiv pentru care Inspecţia Judiciară a dispus transmiterea Raportului întocmit către Comisia de Unificare a practicii judiciare din cadrul CSM, pentru ca aceasta să aprecieze oportunitatea dezbaterii problematicii semnalate în cadrul întâlnirilor periodice organizate cu preşedinţii de secţii ai Curţilor de Apel, concluzionând că asemenea probleme ţin de fondul cauzelor, de judecata propriu-zisă, domeniu în care judecătorul este independent, hotărârile sale neputând fi apreciate din perspectivă disciplinară. Cu alte cuvinte, scrisoarea secretarului de stat Lidia Barac adresată preşedintei CSM Florica Bejinaru la data de 11.11.2010 a avut un conţinut similar cu scrisorile anterioare, şi a avut ca premisă şi ipoteză de lucru concluzia certă, cunoscută, acceptată şi anticipată de Ministerul Justiţiei, confirmată de practica instituţională anterioară între Ministerul Justiţiei şi CSM/Inspecţia Judiciară, în sensul că sesizarea pe aceste aspecte a Inspecţiei Judiciare: 1) nu va avea nici o consecinţă sub aspectul răspunderii disciplinare a judecătorilor de la instanţele respective; 2) va avea drept consecinţă activarea Comisiei de Unificare a practicii, cu efecte benefice asupra unificării jurisprudenţei, obiectiv reclamat sistematic de Rapoartele de ţară pe Justiţie publicate de Comisia Europeană. Precizăm de asemenea faptul că scrisoarea respectivă a fost precedată de o reuniune a responsabililor sistemului judiciar la sediul Ministerului Justiţiei, având ca temă pregătirea misiunii de evaluare a Comisiei Europene, ocazie cu care conducerea Ministerului Justiţiei a precizat în prezenţa preşedintei ÎCCJ, vicepreşedintei
ÎCCJ, preşedintei CSM, vicepreşedintei CSM şi a procurorului general, faptul că problemele care ţin de unificarea practicii judiciare sunt şi rămân în responsabilitatea sistemului judiciar şi a mecanismelor puse în operă de CSM şi
ÎCCJ. Din păcate, şi în mod regretabil, scrisoarea Ministerului Justiţiei adresată CSM şi ajunsă obiect de dezbatere publică a fost detaşată de contextul şi practica instituţională anterioară, ceea ce a fost de natură să inducă concluzia greşită a unui demers îndreptat împotriva independenţei magistraţilor. Respingem această interpretare, care ignoră poziţia constantă a Ministerului Justiţiei de a respecta independenţa sistemului judiciar şi a magistraţilor”, se arată şi în comunicatul trimis redacţiei noastre.