Prefectul de Braşov se cruceşte: În judeţ se dau sporuri pentru munci penibile, pentru condiţii vătămătoare, pentru...

În urma unei analize efectuate pentru cheltuielile şi veniturile anului 2008, la nivel de primării în judeţul Braşov, instituţia Prefectului a descoprit cel puţin 12 tipuri de sporuri acordate, care sfidează orice regulă a bunului simţ!

"Am vazut că în primăriile din judeţ se practică sporuri de toate felurile ...unele fără nicio logică. Probabil că îşi pun la contribuţie toată imaginaţia pentru a mai găsi ceva pentru care să se premieze", a spus Emil Niţă, prefectul Braşovului, într-o conferinţă de presă care a avut ca temă analiza menţionată mai sus. Niţă a dat câteva exemple în acest sens, în care pe un loc fruntaş se află primăria localităţii Comăna. Edilul acestei localităţi a aprobat, pe lângă salariul de încadrare, încă 12 sporuri cum ar fi: spor pentru condiţii vătămătoare - 10%, spor procent indemnizaţie de dispozitiv - 25%, spor de confidenţialitate - 15%, spor de merit pentru rezultate deosebite - 15%, spor pentru orele lucrate în zilele de repaus sau sărbători - 10%, spor pentru orele lucrate în timpul nopţii - 25%, spor pentru ore suplimentare prestate peste durata normală a zilei de lucru - 10%, spor pentru ţinută decentă, pentru patru ţinute pe an pentru fiecare salariat, ajutor de Crăciun şi de Paşte în valoare de 1.200 de lei brut, acordarea de tichete cadou în valoare de 50 de lei fiecare, acordarea de indemnizaţie de hrană, lunar în sumă de 10,52 de lei. La Mândra, primăria a plătit angajaţilor cinci sporuri, respectiv suplimentul postului între 5-20%, suplimentul gradului între 10-20%, spor de stres 10%, spor de periclitate 10%, spor pentru muncă penibilă 10-20%. Primăria localităţii Măieruş a adăugat la sporul pentru condiţii vătămătoare şi sporul pentru salariaţii care desfăşoară activităţi de arhivă în cuantum de 5%.

Prefectul a mai remarcat faptul că în multe unităţi administrative se încheie contracte colective de muncă înregistrate la Inspectoratul Teritorial de Muncă care devin obligatorii şi operaţionale pentru angajatori şi care fac o mare diferenţă între salariul de încadrare şi veniturile lunare ale angajaţilor. Referitor la cheltuielile înregistrate în prefectură pentru combustibilul folosit cu cele cinci mijloace de transport, precum şi pentru convorbirile telefonice, prefectul Niţă a remarcat că sunt destul de mari. Pentru combustibili se cheltuiau lunar, până în luna decembrie 2008, între 7.000 şi 8.000 de lei, iar, în luna decembrie, când cheltuielile au fost monitorizate, au scăzut la 5.000 de lei "Şi la convorbirile la telefonul mobil am constatat că se vorbea foarte mult. Oameni care nu sunt şefi de compartiment au vorbit într-o lună şi de 600 de lei. Nu este normal. De aceea, din cei 58 de angajaţi, doar 22 au rămas cu telefonul mobil şi aceştia sunt prefectul şi subprefecţii, directorii de compartimente, directorii controlului de legalitate şi purtătorul de cuvânt al prefecturii. Din calculele pe care le-am făcut, dacă cheltuielile cu telefonia mobilă şi combustibilul se reduc se pot face economii lunare de 10.000 de lei", a explicat prefectul Emil Niţă, citat de Agerpres.