"Printul va trăi mai mult decât se crede"

Nostalgiile nu-şi au rostul. Printul nu moare. Mai mult - "Printul va trăi mai mult decât se crede", susţine Mathias Dopfner, directorul executiv al grupului media Axel Springer în revista financiară The Economist. Şi se pare că Europa Centrală este favorizată. Editorul publicaţiilor germane Bild şi Die Welt a încheiat primul trimestru din acest an cu o marjă de profit fără precedent în istoria sa, de 27%. Ba, mai mult, compania a decis să se extindă.

Un tablou optimist, dacă luăm în calcul situaţia din 2009, când supravieţuirea multor ziare a fost pusă sub semnul întrebării. Pe fondul degradării economice, majoritatea cititorilor au renunţat la răsfoitul ziarelor în favoarea ediţiilor accesibile pe internet. O dată cu cititorii care s-au mutat spre publicaţiile online, au migrat şi ofertanţii de publicitate. Şi nu spre ediţiile electronice ale ziarelor, ci spre motoarele de căutare. În America mai ales, presa scrisă a fost puternic afectată de criza financiară. Veniturile din publicitate au înregistrat o scădere de 29% în cel de-al doilea trimestru din 2009, în raport cu aceeaşi perioadă a anului trecut, a anunţat Asociaţia Americană a Ziarelor.

Cum au reuşit să supravieţuiască trusturile de presă? De la reduceri de salarii şi personal la eficienţa sinergiei print/online... Companii ca McClatchy, grupul ce publică 30 de ziare, printre care Miami Herald şi Sacramento Bee, au decis să închidă o serie de birouri locale şi să reducă cu 25% fondul de salarizare. Costul hârtiei a fost şi el redus cu 40% prin tiraje mai mici sau folosirea hârtiei mai subţiri. Automat a scăzut şi numărul de pagini. Ziarele au devenit, în schimb, mult mai orientate către dorinţele cititorilor. Multe publicaţii americane s-au axat pe ştiri locale şi ştiri din sport, în timp ce restul domeniilor au fost acoperite cu ştiri preluate de pe agenţiile de presă. Publisherii speră că prin conţinutul specializat al "presei de nişă" să faciliteze distribuţia digitală a produselor lor editoriale pe suporturi de informare gen iPhone, e-book reader sau tablet. Anul 2010 poate deveni anul paywall-ului (taxarea conţinutului online).

Chiar dacă există mulţi sceptici, sistemul funcţionează cu succes în cadrul publicaţiilor cu target specializat precum The Financial Times şi Wall-Street, lideri pe segmentul de business şi ştiri financiare. Însă majoritatea cititorilor, în special tinerii, nu se arată dispuşi să plătească pentru un conţinut pe care s-au obişnuit să-l acceseze gratuit. Revenind la print, în ţări ca Brazilia, tirajul ziarelor a crescut în ultimii zece ani de la 1 milion până la 8 milioane de exemplare. Cu "riscurile" aferente, am putea spune, pentru că multe dintre acestea s-au transformat în tabloide. Tabloidizarea a devenit o tendinţă globală care continuă să câştige teren.

Chiar dacă pare o "soluţie" la îndemână, oferind publicului ceea ce-ţi cere, această atitudine nu rezolvă problemele printului. Un lucru e cert - recesiunea a scos la iveală o impresionantă capacitate a ziarelor de a se adapta. Iar hârtia nu se digitalizează.

De altfel, magnatul media Robert Murdoch declara la un moment dat, într-un interviu pentru Wall Street Journal, că singura soluţie pentru ca printul să supravieţuiască este ca jurnaliştii să facă ziarele interesante, atractive, ziare pe care oamenii să-şi dorească să le citească: "Încetaţi să mai scrieţi articole numai cu gândul la a câştiga Premiul Pulitzer. Oferiţi-le oamenilor ceea ce îşi doresc să citească şi prezentaţi-le subiectele într-un mod cât se poate de interesant". La acel moment, declaraţia lui Murdoch a fost taxată de editorialiştii care au observat că Murdoch şi-a întemeiat imperiul tocmai mizând pe presa de calitate, exemplul cel mai la îndemână fiind chiar achiziţionarea Wall Street Journal, o publicaţie care şi-a clădit reputaţia pe articole profunde, care au intrat în lupta pentru Premiul Pulitzer.

Aceiaşi editorialişti au admis însă că până la urmă obiectivul unui director de ziar este să-şi vândă produsul în aşa fel încât să menţină afacerea profitabilă şi că, prin urmare, se ridică întrebarea "Ce-i mai rămâne de făcut jurnalistului, dacă articolele muncite, valoroase, documentate nu mai sunt «interesante» în ochii cititorilor?". Exemplele care să susţină această stare de fapt s-au tot adunat în ultimii ani. La nivel mondial, multe ziare quality au renunţat încet, încet la "substanţă", în încercarea de a salva locuri de muncă şi de a stopa reducerile salariale. Pe de altă parte, Murdoch preciza în acelaşi interviu că, deşi este un fan al printului, asta nu înseamnă că informaţia nu va fi transferată tot mai mult pe online: "Sunt convins că acest tip de informaţie va deveni şi profitabilă în următorii ani", a subliniat Murdoch, care a mai spus că personal va miza pe site-uri unde informaţia de primă mână, simplistă va fi gratuită, în vreme ce analizele economice şi subiectele tratate în mod documentat se vor accesa numai contra cost. Boss-ul News Corporation observa că, atât timp cât oamenii plătesc abonamente la ziarele pe hârtie, vor fi la un moment dat dispuşi să scoată din buzunar o sumă mai mică decât plăteau pentru informaţia tipărită ca să beneficieze de informaţie online, poate la jumătate din costul unui abonament pe un an.

Partea proastă este că patronii ziarelor vor trebui să investească bani şi să aibă răbdare ca rezultatele să apară, pentru că oamenii nu se vor convinge peste noapte să plătească informaţia online.

Informaţia tipărită nu moare, se transformă
"Nici un mediu nu omoară alt mediu. Ziarele şi revistele nu vor dispărea", a declarat în vizita sa în România Mario Garcia, renumitul specialist media supranumit "Doctorul de ziare", care a regândit de-a lungul timpului designul a peste 450 de publicaţii din toată lumea, printre care The Wall Street Journal, The Miami Herald, Die Zeit etc. Cu ocazia conferinţei pe care a susţinut-o la Bucureşti, Garcia a punctat câteva lucruri esenţiale pe care presa trebuie să le urmărească în încercarea de a rezista schimbărilor şi de a face profit. Şi anume, realizarea de poveşti relevante indiferent de platformă; publicarea unor ziare utile, al căror conţinut cititorul să şi-l dorească; revizuirea modului în care este livrat conţinutul ziarelor, inclusiv al ediţiilor online (mai puţine pagini, mai puţine secţiuni etc.); conectarea cu cititorul prin intermediul site-urilor de socializare de tipul Facebook, Twitter; realizarea de platforme multimedia, structurarea informaţiei pe platforme de tip tablet PC, iPad.