Harta Verde a Bucurestiului
Pentru Harta Verde a Capitalei, liceenii bucuresteni au propus patru
proiecte pe care le vor dezvolta. Unul dintre proiecte isi propune
identificarea obiectivelor cultural-turistice din zona centrala a
orasului, avind ca finalitate o harta a traseelor cultural-turistice
pietonale.
Harta Verde a Bucureştiului
Pentru Harta Verde a Capitalei, liceenii bucureşteni au propus patru proiecte pe care le vor dezvolta. Unul dintre proiecte îşi propune identificarea obiectivelor cultural-turistice din zona centrală a oraşului, avînd ca finalitate o hartă a traseelor cultural-turistice pietonale. Dintre propunerile pe care elevii le vor prezenta ulterior fac parte marcarea propriu-zisă a acestor trasee în teren şi amplasarea unor panouri conţinînd harta Bucureştiului şi informaţii despre aceste trasee pietonale. Un alt proiect vizează realizarea unei analize a resurselor durabile din parcurile Cişmigiu şi Izvor. Scopul este conturarea unor propuneri pentru reamenajarea Parcului Izvor, plecînd de la necesităţile comunităţii, ţinînd cont de faptul că Parcul “Grădina Cişmigiu” este foarte aglomerat. Monitorizarea traficului din nordul Capitalei este cel de-al treilea proiect. Se va face o analiză a numărului de maşini ai căror proprietari au domiciliul în afara Bucureştiului şi care vin în oraş pe durata zilei. Elevii vor realiza o hartă ce va propune trasee ce vor lega periferiile oraşului de centru, utilizînd trasee pentru transport alternativ (biciclete, scutere, role etc.) sau reţeaua de căi ferate existentă ce poate fi transformată în reţea de căi ferate pentru trenuri urbane (tip RER), care să permită accesul mai uşor în oraş, identificînd locuri pentru amenajarea de parcări pentru autovehicule. Ultimul proiect presupune realizarea unei hărţi ce va identifica zonele dezafectate din cartierul Tei, urmată de propuneri pentru reamenajarea acestora, plecînd de la sugestiile şi nevoile localnicilor.
RESPONSABILITATE. “Harta Verde a Bucureştiului e cheia către dezvoltarea acestui oraş. Recunoaşterea resurselor, utilizarea şi promovarea lor reprezintă un pas înainte pentru un oraş caracterizat de indiferenţa locuitorilor” – Mădălina-Ioana Trusca, clasa a IX-a, Colegiul Naţional Sf. Sava. Liceenii s-au exprimat în privinţa modalităţilor în care comunitatea ar trebui să se implice în rezolvarea problemelor Bucureştiului. Andreea Barbu, elevă în clasa a X-a a Colegiului Naţional Gh. Lazăr, consideră că administraţia oraşului ar trebui “să dea propriul exemplu, amenajînd mai multe spaţii verzi şi încercînd să găsească diverse metode pentru a diminua poluarea”. Bianca Apostol, clasa a X-a din Colegiul Naţional Sf. Sava, şi-ar dori “locuri de joacă, promovarea bicicletei ca mijloc de transport, organizarea de evenimente în aer liber şi introducerea mai multor coşuri de gunoi”. “Poate că răspunsurile cele mai edificatoare au survenit în urma dorinţei noastre de a afla care sînt motivaţiile acestor elevi pentru implicarea lor în proiect”, a declarat Ruxandra Soare, preşedinte Goodartofnoon.
PREMII. În septembrie, Asociaţia Culturală Goodartofnoon va premia liceenii participanţi în cadrul proiectului, organizînd un team-building în judeţul Hunedoara, ce va avea ca scop cunoaşterea resurselor culturale şi naturale ale judeţului cu cel mai mare potenţial cultural al României. Componenta educaţională a proiectului Harta Verde este susţinută şi încurajată de Carpatcement, Vodafone, BRD-GSG şi Avis România.
Citește pe Antena3.ro