Proiectul "micii reforme", criticat de magistraţi

După ce preşedintele AMR a catalogat vineri "mica reformă" drept o "capodoperă de ignoranţă, marţi − pentru a induce Guvernului Boc "o notă de minim realism raportat la realităţile româneşti − UNJR face o prezentare a Curţii Statale din Chicago, al cărei buget alocat este de 80 de milioane de dolari pe an.

Declaraţiile despre efectele "miraculoase" ale micii reforme asupra sistemului judiciar, făcute de premierul Emil Boc după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege impus de ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, şi avizat cu unele observaţii de Consiliul Superior al Magistraturii, au stârnit şi reacţia Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR).

Reprezentanţii UNJR subliniază faptul că în ciuda aparenţelor, "mica reformă" nu va duce la îmbunătăţirea miraculoasă a stării justiţiei, ba chiar va supraîncărca activitatea unor instanţe în detrimentul altora, şi cere Guvernului să renunţe la "stilul pompieristic" pentru a prezenta obiectiv avantajele noilor modificări legislative.

Sunt luate în tăbârcă declaraţiile premierului "potrivit cărora unele dintre scopurile principale ale acestui proiect sunt urgentarea miraculoasă a soluţionării cauzelor şi acordarea de termene scurte, «de pe o zi pe alta», pentru ca procesele în România să se deruleze, cităm, «ca în filmele americane»". Comparaţia cu sistemul american ("common law - bazat în mare parte pe principiul oportunităţii"), în condiţiile în care dreptul nostru este inspirat din modelul francez, cu totul diferit de cel din SUA, i-a deranjat serios pe magistraţii UNJR nu doar din punct de vedere al legislaţiei, dar şi din punct de vedere al alocării resurselor financiare.

"Soluţionarea mai rapidă a proceselor se datorează atât unei logistici impresionante, cât şi unor prevederi legislative care nu pot fi implementate în Europa, fără riscul atragerii unor condamnări la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru ţara noastră", se precizează în comunicatul de marţi al UNJR. În America, recunoaşterea vinovăţiei scurtează durata proceselor, hotărârea de condamnare rămânând definitivă în aceeaşi zi, spre deosebire de ceea ce prevede "mica reformă" din România care "lasă deschisă calea la un recurs efectiv", a exemplificat UNJR. Ca şi preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România (AMR), UNJR critică proiectul legii "micii reforme", deoarece "vine în multe părţi în contradicţie cu prevederile procedurale deja existente sau cele preconizate de noile Coduri de procedură, sau reia sub altă formă dispoziţii procedurale existente, dar inaplicabile din motive de ordin practic".

Judecătorii americani au venituri între 80.000 şi 350.000 de dolari pe an
Cu scopul declarat de a încerca să inducă Guvernului de la Bucureşti "o notă de minim realism raportat la realităţile româneşti, inclusiv cele care privesc justiţia ca şi parte componentă a societăţii", UNJR prezintă Curtea Statale din Chicago, care deserveşte o populaţie de aproximativ 5.200.000 de persoane, adică aproximativ un sfert din populaţia României.

Astfel, în timp ce la noi magistraţii au tot felul de atribuţii în afara celei de judecată, în sistemul judiciar american "marea majoritate a atribuţiilor jurisdicţionale auxiliare şedinţei de judecată sunt date în atribuţia grefierilor instanţei şi a altor persoane cu atribuţii de secretariat, conduşi de grefierul-şef care, în acelaşi timp, este şi managerul Curţii respective". La Curtea Statală din Chicago lucrează peste 1.800 de persoane angajate în compartimentele auxiliare ale instanţei, iar Curtea are un buget alocat de peste 80 de milioane de dolari pe an. "Pentru construcţia clădirii în care funcţionează s-au alocat circa o sută de milioane de dolari, are 28 de etaje şi aproximativ zece săli de judecată la fiecare etaj, acces separat pentru public faţă de personalul instanţei şi un sistem de securitate cum nu se întâlneşte în nici o instanţă din România", scriu cei de la UNJR. Organizaţia mai precizează că doar 20 la sută din taxele judiciare de timbru şi alte taxe colectate de Curtea Statală din Chicago sunt viraţi la bugetul de stat, restul de 80 la sută din aceşti bani revenind instanţei, lucru care nu se întâmplă în România. "Nu în ultimul rând, reamintim Guvernului României că judecătorii americani sunt remuneraţi cu sume cuprinse între aproximativ 80.000 şi 350.000 de dolari pe an, astfel încât orice fel de comparaţie este neavenită", susţin reprezentanţii UNJR.

În consecinţă, UNJR solicită Guvernului României "să prezinte lucrurile obiectiv şi, pe cât posibil, într-un stil mai puţin pompieristic, şi în nici un caz să nu încerce, din raţiuni populiste, să inducă cetăţenilor ideea că starea generală a justiţiei din România se va schimba miraculos în bine după adoptarea acestui proiect de lege, prin comparaţii absolut nerealiste cu sisteme de drept ale unor ţări cu o democraţie consolidată şi mai ales cel al Statelor Unite ale Americii".