Sabotajele și atacurile hibride rusești, executate cu mână de lucru locală

Raportul de activitate al DIICOT pe anul 2024 vine cu o serie de avertismente și semnale de alarmă cu privire la faptul că România a fost și, probabil, continuă să fie și anul acesta, ținta unor acțiuni de sabotaj și a unor atacuri de tip hibrid. Unul dintre principalii agresori este Federația Rusă, despre care procurorii antimafia afirmă că nu mai trimite în teren agenți instruiți, pentru a executa misiunile subversive, ci recrutează contractori aleatoriu, pe care îi salarizează cu sume de la câteva sute de dolari la câteva mii de dolari.

Conform raportului de activitate pe anul trecut al Direcției Generale de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism DIICOT, în cursul anului 2024, din cele 94 de cauze de soluționat, care privesc infracțiuni care au vizat securitatea națională a României, 48 cauze noi înregistrate în perioada de referință, a fost soluționat un număr de 41 cauze, față de 56 cauze soluționate în 2023, din cele 130 cauze de soluționat, din care 56 cauze noi înregistrate în 2023. Potrivit sursei citate, cifrele arătate indică o scădere cu 27,69% a cauzelor de soluționat, o scădere cu 14,29% a cauzelor noi înregistrate și o scădere cu 26,79% a cauzelor soluționate.

Dintre acestea, au fost soluționate 4 cauze prin rechizitoriu față de 1 cauză în anul 2023, în creştere cu 300%, cu 15 inculpați trimiși în judecată, față de trei inculpați trimiși în judecată în 2023 (o creștere cu 400%), dintre care 12 inculpați arestați preventiv trimiși în judecată, față de un inculpat arestat preventiv în anul 2023.

Riscul terorist rămâne, în continuare, unul scăzut

În același raport, DIICOT afirmă că principalul risc de origine externă la adresa securității naționale l-ar putea reprezenta încercările de tranzitare a frontierelor naționale de către persoane asociate sau susținătoare ale entităților teroriste sau radicale, dar prezintă interes și evoluțiile din Ucraina, în contextul conflictului militar (armament, muniții, materii explozive care ar putea fi introduse ilegal în România).

Sursa citată mai precizează că atacatorii singulari, izolați („lone wolf terrorist”) reprezintă o resursă importantă a grupărilor teroriste, iar utilizarea unor metode de atac accesibile, uneori simpliste (autovehicule, arme albe, dispozitive explozive improvizate rudimentar) face ca aceste situații să fie dificil de identificat, prevenit și contracarat de către autorități.

„La acest moment, România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut. Ameninţarea teroristă este corelată cu evoluţiile din spaţiile externe privind entităţi teroriste străine şi cu fluxul de migranţi. Susţinătorii din România ai unor organizaţii teroriste au continuat să deruleze doar unele activităţi de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistenţă şi amploare. În continuare, (auto) radicalizarea unor cetăţeni români reprezintă principalul risc, persoanele care parcurg acest proces efectuând activităţi de propagandă pentru organizaţii teroriste străine cu ideologie islamistă (DAESH/Statul Islamic). Mediul cel mai frecvent utilizat pentru desfăşurarea activităţilor infracţionale de acest tip este cel online, prin intermediul Internetului, iar categoria principală de risc o reprezintă persoanele minore/adolescenţii şi tinerii”, se subliniază în acest raport.

Se testează punctele slabe ale membrilor NATO

De asemenea, în 20204, s-a constatat o ușoară creștere a numărului cauzelor în care instituțiile și autoritățile cu atribuții în domeniul securității naționale au sesizat comiterea unor infracțiuni având ca obiect divulgarea informațiilor secrete de stat.

Citește pe Antena3.ro

Cel puțin 59 de tineri morți și 155 răniți într-un club, după ce un incendiu a izbucnit în toiul unui concert, în Macedonia de Nord

Mai mult, pe parcursul anului trecut, atât România, cât și alte țări europene au fost vizate de diferite acțiuni de „sabotaj”, specifice arsenalului de tehnici hibride pe care Federația Rusă îl folosea în România, precum și în statele aliate. „Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică. Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse” arată DIICOT.

Astfel, se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor - Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. „Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale”, mai arată raportul citat.

Procurorii DIICOT precizează, în același document, că, în cursul anului 2024, din cele 41 cauze de soluționat, din care 26 cauze noi înregistrate în perioada de referință, au fost soluționate un număr de 21 cauze față de 29 cauze soluționate în 2023, din cele 52 cauze de soluționat din care 28 cauze noi înregistrate în 2023. Cifrele arătate reprezintă o scădere cu 21,15% vizând cauzele de soluționat, o scădere cu 7,14% vizând cauzele noi înregistrate și o scădere cu 27,59% cât privește cauzele soluționate. Dintre acestea, au fost soluționate prin rechizitoriu 3 cauze, cu 3 inculpaţi arestați preventiv trimişi în judecată.

Planul columbianului recrutat de Kremlin, dejucat de SRI, în vara anului trecut

Reamintim că, luna trecută, Serviciul Român de Informații a dat publicității un comunicat de presă, furnizând informații suplimentare din cazul cetățeanului columbian Luis Alfonso Murillo Dios, care a fost trimis în judecată la finalul anului trecut de DIICOT.

SRI susține că bărbatul a călătorit în România cu intenția să deruleze acțiuni de sabotaj, în baza unui instructaj prestabilit, cu indicarea explicită a țintelor, având salvate în telefon fotografii primite anterior.

Respectivul cetățean columbian, cu vârsta de 34 de ani, a ajuns în România în data de 28 iulie 2024, după ce ar fi călătorit cu avionul pe ruta Medellin, Columbia - Madrid, după care s-a deplasat în Mykonos, Grecia. De aici, a zburat către Aeroportul Otopeni și a mers la un hotel din București.

Columbianul a fost reținut de polițiști pe 30 iulie 2024, înainte de a acționa.

Concret, Luis Alfonso Murillo Dios este acuzat că documenta în detaliu zona unui depozit de materiale reciclabile din orașul Bragadiru, aflat în proximitatea mai multor obiective asimilabile infrastructurilor critice, precum sonde de extracție de țiței, magistrale de gaz sau turnuri de telecomunicații, menționează comunicatul.

La data de 13 noiembrie, procurorii DIICOT l-au trimis pe columbian în judecată, sub acuzația de infracțiuni contra securității naționale.