Războiul gunoaielor împlineşte un deceniu

Unul dintre cele mai urgente proiecte de mediu ale Timişoarei, licitaţia ce stabileşte constructorului pentru deponeul ecologic de la Ghizela a fost anulată. Preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, a anunţat oficial acest lucru în plenul şedinţei Consiliului Judeţean.

După 10 ani de lupte pentru amplasamentul viitorului deponeu ecologic, situaţia acestuia a rămas în aer. Singurul lucru cert este că preţul pentru colectare a crescut necontrolat, mai multe primării cerând CJ Timiş să ajute financiar localităţile din judeţ pentru a acoperi cheltuielile cu ridicatul gunoiului, care s-au dublat şi chiar s-au triplat, în anumite sate şi oraşe.

RELUAREA RELUĂRII
Licitaţia pentru deponeul de la Ghizela va fi reluată pentru că cele 3 firme interesate de priect nu îndeplinesc criteriile din caietul de sarcini. "Nici una dintre firmele care erau selectate să participe la licitaţia finală nu s-a încadrat în condiţiile cerute de proiect. Au existat neconcordanţe între ceea ce s-a cerut şi ce s-a oferit de firmele candidate, care au fost selectate să participe la licitaţia finală", a declarat Constantin Ostaficiuc, preşedintele CJ Timiş. Licitaţia se va relua la 25 aprilie, iar din 20 martie noul caiet de sarcini va fi actualizat. Una dintre societăţile participante a contestat licitaţia. Principala problemă o are Timişoara, a cărei groapă de gunoi a fost oficial închisă, iar  actualele gropi din alte localităţi se vor închide, unele de la 1 iulie, iar altele din 2010.

RETIM, PRINSĂ CU MÂŢA-N SAC
Săptămâna trecută a izbucinit un scandal între Retim, societatea de salubrizare a Primăriei Timişoara şi Pprimăria din comuna Şag, acolo unde este fosta groapă de gunoi a oraşului. Groapa a fost închisă la data de 1 ianurie, însă reprezentanţii Primăriei din Şag au surprins şi filmat maşini speciale de gunoi ale societăţii Retim care vin în fiecare noapte şi aruncă deşeuri din oraş, cu complicitatea firmei de pază care trebuie să păzească fostul deponeu al Timişoarei.

PROMISIUNI ISTORICE NEONORATE
La 5 octombrie 2008, preşedintele CJ Timiş, Constantin Ostaficiuc, promitea că operaţiunea de punere în valoare a investiţiei cu noul deponeu va avea loc la începutlul acestui an. "Luni, săptămâna viitoare, vom primi de la consultant soluţia tehnică. Pentru noiembrie sau decembrie vom organiza licitaţia, iar în ianuarie-februarie când ne va permite vremea demarăm lucrările", declara anul trecut preşedintele CJ Timiş. Atunci, finanţarea proiectului a fost schimbată pentru a treia oară, însă numai ca soluţie, deponeul a fost trecut pe POS - Programul Operaţional Sectorial, bani oferiţi de Uniunea Europeană. Aceasta este cea de a treia modalitate de finanţare despre care s-a discutat, după cea iniţială a unui credit şi cea a Memorandumului semnat cu Uniunea Europeană de România, memorandum care între timp a expirat. Solicitarea iniţială pentru finanţare a fost pentru 42-45 de milioane de euro, dar reprezentanţii CJ Timiş au informaţii că suma finală aprobată va fi în jur de 35 de milioane de euro. În aceste condiţii, din partea partenerilor români din proiect va fi necesară o cofinanţare în valoare de două până la nouă milioane de euro, în funcţie de necesităţi. Această finanţare va fi asigurată şi de administraţiile locale. Consiliul Judeţean Timiş va pune banii de cofinanţare din linia de credit de 30 de milioane de euro pe care a accesat-o deja. Din această linie de credit, instituţia a utilizat deja nouă milioane de euro pentru drumul Timişoara-Maşloc şi probabil va mai folosi alte două milioane de euro pentru acest drum.

METEHNE VECHI
Jurnalul Naţional a prezentat încă de acum 4 ani dedesubturile acestui proiect deturnat în afacere de "mafia gunoiului". În februarie 2005, proiectul viitorului deponeu ecologic al Timişoarei, pentru care au fost alocate atunci fonduri europene de 23 de milioane de euro, ne­rambursabile şi provenite printr-un grant ISPA, a fost blocat, în ultimul moment, la Bruxelles. Oficialii timişeni susţineau că de vină erau două organizaţii nonguvernamentale din România şi Germania, care s-au opus amplasamentului. Adevărul s-a dovedit a fi altul, conform unei note a Serviciului Român de Informaţii care a scos la lumină o adevărată conspiraţie a tăcerii şi jocurile de interese ale unor funcţionari publici importanţi. Proiectul iniţial, conceput de Primăria Timişoara, a fost preluat şi însuşit, la nivelul anului 2002, de  Consiliul Judeţean Timiş, la intervenţia Guvernului PSD, mai exact la insistenţele fostului ministru al Integrării Europene, Hildegard Puwak.

O poziţie critică la adresa viitoarei locaţii pentru "gunoiul ecologic" au avut Asociaţia "Pro Democraţia", cadrele didactice de la Universitatea Agricolă "Banatul", locuitorii din satul Covaci, o organizaţie din Germania şi ONG-ul "Mediul natural". Toate organizaţiile enumerate au bombardat, lunar, cu petiţii, autorităţile europene de la Bruxelles, cerând "abandonarea imediată a proiectului". Ulterior acestui scandal, locaţia deponeului a fost mutată în funcţie de interesele unor personaje din toate partidele politice, de la PSD, PD şi PNL până la PNŢ-CD. Ultima variantă, cea pentru care licitaţia de ieri a fost anulată, este amplasrea deponeului în localitatea Ghizela, un compromis ce a mulţumit întregul spectru politic din Timiş.