România acceptă OMG

De mai bine de un an, Ministerul Mediului amână decizia de interzicere prin lege a organismelor modificate genetic în România. Asta în ciuda faptului că 60% dintre români resping OMG, cum reiese dintr-un studiu Greenpeace.

Decizia a depins, în primă fază, de o directivă CE. MMDD a amânat decizia, declarând că este nevoie de o evaluare a Comisiei pentru Biosecuritate de la Bucureşti. Evaluarea a fost în favoarea cultivării OMG, însă ministerul nu a făcut până acum nici o declaraţie în acest sens. Attila Korodi a nuanţat, în câteva rânduri, că România ar putea interzice prin lege cultivarea porumbului MG. În februarie 2009 se împlinesc doi ani de când fostul ministru Sulfina Barbu, ca reprezentant al României, s-a abţinut de la votul împotriva unei propuneri a Comisiei Europene de a forţa Ungaria să ridice interdicţiile privind cultivarea porumbului MG MON810. România a fost singura ţară din UE care a avut această atitudine. Sulfina Barbu şi-a motivat atunci decizia în conformitate cu o evaluare făcută de Agenţia Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA), care nu ar fi furnizat “informaţii ştiinţifice noi privind justificarea interzicerii pe piaţă a acestui porumb”. În mai 2008 CE a decis să trimită EFSA spre evaluare trei OMG controversate (un soi de cartof şi două de porumb).

 

Termeni legali

O interzicere chiar şi temporară a importului şi cultivării porumbului MON810 are în România bază legală: OUG 195/2005, modificată prin Legea 265/2006, care spune că “statul recunoaşte oricărei persoane dreptul la un mediu sănătos şi echilibrat ecologic, garantând în acest scop drepturile de a fi consultat în procesul de luare a deciziilor”. Statul este obligat să evalueze mediul înaintea aprobării planurilor şi a programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului, să evalueze impactul asupra mediului în faza iniţială a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului, să educe şi să aducă la cunoştinţa publicului toate aceste aspecte. În baza articolelor 22 şi 23 ale Directivei 18/2001/CE, România poate solicita interzicerea temporară la nivel naţional a liniei de porumb MON810 autorizat pentru cultivare în UE până se finalizează studiile de evaluare a impactului asupra mediului. Studii însă nu se fac la noi. Pentru că în România anului 2008 nu există instrumentele necesare unor astfel de studii pe tipurile noastre specifice de sol şi climă. Pe de altă parte, conform unei directive a Comisiei Europene (18/2001), România poate interzice temporar introducerea pe piaţă a liniei de porumb MON810 (singura plantă MG autorizată spre cultivare în UE), dacă nu a fost realizată evaluarea impactului asupra mediului pentru ţările proaspăt aderate.

Nerealizarea unui studiu de impact în cazul României impune restricţii la nivel naţional cu privire la porumbul MON810. (Aşa-zisa decizie de anul acesta a Comisiei pentru Biosecuritate de la Bucureşti a avut la bază o serie de studii realizate în străinătate, şi nu analize specifice pentru România). Linia de porumb MON810 a fost autorizată sub vechea directivă (90/220/EC), care nu presupunea acelaşi nivel de evaluare a riscurilor pentru mediu şi sănătatea umană, ca prezenta directivă 18/2001/EC. În plus, autorizaţiile OMG valabile în UE nu includ automat noile state membre.

 

Pumnu-n gură

Jurnalul Naţional a solicitat Ministerului Mediului şi Ministerului Agriculturii să răspundă la câteva întrebări legate de analizele complete de sânge ale mamiferelor care au consumat OMG pe termen mediu şi lung, analize pe care companiile internaţionale furnizoare de seminţe MG le-au prezentat statului român la introducerea în cultură pe teritoriul României. Răspunsul? Mediul a aruncat pisica în curtea Agriculturii şi invers. Apoi, cele două instituţii au aruncat responsabilitatea răspunderii la întrebările noastre în curtea Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului (în subordinea Ministerului Mediului) şi a Agenţiei Naţionale Sanitar-Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (aflată în subordinea Guvernului).

De asemenea, nici un răspuns.