Romănia, acces la bani abia din 2008

Fiind membră a Uniunii Europene, Romănia primeşte 19,7 miliarde de euro, ca fonduri structurale şi de coeziune. In aceşti bani, Romănia va "intra" abia in ultima parte a anului in curs. Sunt estimate dificultăţi in cheltuirea banilor, in sectorul agricol, dar şi la IMM-uri, unde peste 50% dintre afacerişti nu au de gănd să acceseze acest tip de fonduri.

Romănia se află pe ultima sută de metri a preparativelor birocratice pentru a-şi netezi accesul spre fondurile europene ce-i sunt alocate in perioada 2007-2013. Asta pentru că, la fel ca toate celelalte 26 de state membre, ţara noastră cheltuieşte in prezent bani din bugetul anterior.

Fonduri de preaderare in valoare de aproape 1,5 miliarde de euro incă aşteaptă să fie absorbite, dincolo de cele 19,7 miliarde ce ii sunt alocate Romăniei sub formă de fonduri structurale şi de coeziune, adică specifice statelor membre şi nu celor in curs de aderare. In aceşti bani, Romănia va "intra" abia in ultima parte a anului in curs. Pănă atunci, Comisia Europeană trebuie să aprobe Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi Programele Operaţionale propuse de autorităţile de la Bucureşti.

Discuţiile sunt incă in desfăşurare la Bruxelles, unde foarte puţine state au primit deja undă verde. Surse europene au confirmat pentru Jurnalul Naţional că Romănia este intr-o fază avansată la acest capitol, a respectat termenele cerute de Comisie, iar Cadrul Strategic Naţional de Referinţă ar putea fi semnat in cursul vizitei pe care comisarul european pentru Dezvoltare Regională, poloneza Danuta Hubner, o va face in Romănia intre 12 şi 13 iulie.

STRATEGIE. Documentul stabileşte priorităţile pentru fonduri, făcănd legătura intre priorităţile naţionale şi cele la nivel european. Scopul Cadrului Strategic Naţional de Referinţă pentru perioada 2007-2013 este reducerea dezechilibrelor de dezvoltare intre Romănia şi celelalte state membre ale Uniunii Europene. Obiectivele pănă in 2015 sunt o creştere suplimentară cu 15% a PIB şi un grad al ocupării forţei de muncă mai mare cu 2%. Aprobarea proiectelor va fi urmată de inceperea procedurilor pentru licitaţii, totul in cadrul normelor stabilite prin noua lege a achiziţiilor publice.

IN PĂINE. Ideal ar fi ca accesarea fondurilor să inceapă chiar din acest an. Totul depinde insă de ritmul in care sunt făcute pregătirile. Proiectele unde atribuirea de contracte are loc fără probleme vor inregistra primele cheltuieli in acest an. Insă majoritatea cheltuielilor se vor inregistra in 2008 şi mai ales in 2009. "Să nu ne aşteptăm ca in 2007 să cheltuiţi mult, oricum nu se pierde nimic. Absorbţia poate fi mai lentă in primii doi ani, dar işi revine apoi. Este un fenomen tipic pentru toate ţările membre, care trebuie mereu să işi adapteze regulile de lucru la normele Comisiei", atenţionează oficialii europeni citaţi. In anul 2009, Comisia va realiza o evaluare a situaţiei cheltuirii fondurilor, pentru a se stabili dacă există probleme reale de absorbţie. Asta in condiţiile in care banii europeni au fost mereu o problemă pentru Romănia, nu atăt la contractarea proiectelor, căt la implementare. "Nu se va ajunge ca abia in 2014 să ne dăm seama că banii nu se vor cheltui", subliniază experţii Comisiei.

RATA DE ABSORBŢIE. O estimare a ratei de absorbţie pentru fondurile structurale este aproape imposibil de realizat. Situaţia este complet diferită faţă de cea a fondurilor de preaderare, pentru că banii se administrează altfel, pe un sistem nou, s-au creat noi instituţii care abia acum urmează să treacă la fapte. "Văzănd şi făcănd" este sfatul europenilor, care spun că s-au convins, in ultimii ani, că in Romănia nu există misiuni imposibile.

Sfatul oficialilor europeni: atenţie la autorităţile locale! Majoritatea proiectelor sunt la nivel local şi regional. Prin urmare, este nevoie de o administraţie puternică, pregătită, care să dispună de capacitatea de a crea proiecte şi de a le asigura managementul. O situaţie dificilă va fi şi in agricultură, unde cea mai importantă structură, a Agenţiilor de Plăţi, a fost creată in ultima clipă şi nu va fi uşor ca noile birouri să fie pregătite şi să intre in păine. Acordarea plăţilor va fi ingreunată şi de faptul că in Romănia sunt multe proprietăţi, fărămiţate, şi, prin urmare, multe plăţi de făcut.

Dificultăţi şi la IMM-uri

Şi in sectorul Intreprinderilor Mici şi Mijlocii se anticipează dificultăţi. Un studiu efectuat săptămăna trecută de Consiliul Naţional al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romănia arată că aproape 55% dintre afacerişti nu intenţionează să acceseze fonduri structurale. Dintre cei care doresc să obţină bani europeni, doar 2,29% sunt in faza de elaborare a proiectului. "Procentul mare de intreprinzători pe care nu ii interesează fondurile structurale arată că aceştia nu mai au incredere, avănd in vedere 17 ani de experienţă negativă. Un alt motiv ar fi birocraţia şi lipsa de transparenţă. Practicile proaste au generat neincredere in răndul intreprinzătorilor. Asta e marea problemă - neincrederea", a declarat Ovidiu Nicolescu, preşedintele CNIPMMR, citat de Hotnews. Conform aceluiaşi studiu, 31,41% dintre intreprinzătorii care au participat la sondaj se află doar in stadiul de informare cu privire la aceste fonduri, in timp ce 9,93% dintre ei aşteaptă ca acestea sa devină operaţionale.