Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit acestuia, soluția nu este montarea unui număr tot mai mare de aparate de aer condiționat, ci dezvoltarea unor sisteme moderne de răcire urbană integrate cu rețelele de termoficare.
Într-o analiză transmisă luni, specialistul avertizează că schimbările climatice mută tot mai mult consumul maxim de energie electrică din sezonul rece în timpul verii, când milioane de aparate de aer condiționat funcționează simultan.
Canicula pune presiune pe rețeaua electrică
Potrivit calculelor prezentate de Asociația Energia Inteligentă, într-o lună cu șapte zile de caniculă, un apartament de aproximativ 70 de metri pătrați poate consuma suplimentar între 50 și 130 kWh de energie electrică doar pentru răcire. La nivelul unui oraș, acest lucru se traduce în sute de MWh solicitați suplimentar exact în perioadele în care rețeaua este deja suprasolicitată.
În același timp, România dispune încă de o infrastructură importantă de termoficare, cu peste 4.380 de kilometri de rețele și aproximativ 1,05 milioane de consumatori, însă aceasta funcționează pe un model pe care Chisăliță îl consideră depășit și care are nevoie de o modernizare profundă.
Aerul condiționat rezolvă confortul locuinței, nu problema orașului
Președintele AEI susține că utilizarea exclusivă a aparatelor individuale de aer condiționat creează probleme pe termen lung.
Potrivit analizei, acestea cresc vârful de consum de energie în timpul verii, evacuează căldura în exterior și contribuie la fenomenul de „insulă de căldură urbană”, punând în același timp presiune suplimentară asupra rețelelor de distribuție a energiei electrice.
În plus, România estimează că până în 2030 consumul anual de energie electrică va crește de la aproximativ 50 TWh la 64 TWh, ceea ce înseamnă un avans de aproape 38%. Dacă această creștere va fi susținută exclusiv prin milioane de sisteme individuale de răcire, orașele riscă să se confrunte cu probleme majore de alimentare, avertizează specialistul.
Soluția propusă: termoficare modernă și răcire centralizată
Dumitru Chisăliță susține că România ar trebui să investească în sisteme moderne de termoficare de generația a IV-a și a V-a, pompe de căldură de mare capacitate, trigenerare și soluții de stocare termică.
Analiza compară mai multe variante de încălzire și răcire pentru un apartament de 70 mp și arată că pompele de căldură și sistemele centralizate moderne pot reduce atât consumul anual de energie, cât și costurile generate în perioadele de caniculă, deși necesită investiții inițiale mai mari.
Recomandări pentru marile orașe din România
În document sunt formulate și recomandări adaptate principalelor municipii din țară.
Pentru București, specialistul propune modernizarea actualei termoficări și dezvoltarea treptată a unor sisteme centralizate de răcire.
Cluj-Napoca ar putea deveni un oraș-pilot pentru răcirea urbană modernă, prin dezvoltarea cartierelor noi fără centrale individuale pe gaz și cu rețele energetice de generația a V-a.
Pentru Timișoara, soluția recomandată este dezvoltarea sistemelor de trigenerare și district cooling, în timp ce Iași ar trebui să modernizeze actuala termoficare și să extindă utilizarea pompelor de căldură de mare capacitate.
În cazul Oradei, avantajul resurselor geotermale ar putea transforma orașul într-un model național de sistem termic inteligent.
Pentru Constanța, analiza recomandă folosirea pompelor de căldură cu sursă de apă și dezvoltarea răcirii centralizate în zonele hoteliere și comerciale, alături de sisteme de stocare a frigului și integrarea energiei produse de panouri fotovoltaice.
Cinci măsuri propuse la nivel național
Asociația Energia Inteligentă propune o strategie națională bazată pe cinci direcții:
- limitarea dezvoltării cartierelor construite exclusiv cu centrale individuale și aparate de aer condiționat;
- introducerea obligativității analizării rețelelor de joasă temperatură pentru proiectele imobiliare de mari dimensiuni;
- finanțarea a zece proiecte-pilot de încălzire și răcire urbană în marile orașe;
- modernizarea termoficării astfel încât aceasta să asigure atât încălzirea, cât și răcirea clădirilor;
- dezvoltarea sistemelor de stocare termică și energetică.
În concluzie, Dumitru Chisăliță consideră că România nu ar trebui să repete, în cazul răcirii clădirilor, modelul bazat exclusiv pe soluții individuale.
„Aerul condiționat rezolvă confortul apartamentului. Răcirea urbană rezolvă problema orașului”, este concluzia transmisă de președintele Asociației Energia Inteligentă.
Citește pe Antena3.ro
