Publicaţiile Salzburger Nachrichten şi Oberösterreichische Nachrichten au relatat că este vorba de un răspuns la veto-ul guvernului austriac faţă de spaţiul Schengen, potrivit articolului din Kurier.
Delegaţia României la NATO nu a dorit să comenteze pe această temă. Într-o declaraţie, un purtător de cuvânt al NATO a subliniat aprecierea Austriei ca partener de lungă durată şi a declarat: „Contăm pe România şi Austria pentru a rezolva orice problemă bilaterală care ar putea afecta activitatea ofiţerilor austrieci din posturile NATO”.
Ministerul de Externe de la Viena a declarat sâmbătă că România a solicitat mai mult timp de gândire pentru a lua o decizie privind detaşarea voluntară a doi ofiţeri din cadrul Forţelor Armate austriece la sediul NATO. Detaşarea voluntară ar trebui să fie aprobată de toţi cei 31 de aliaţi NATO. „Nu a fost stabilită o legătură cu chestiunea aderării la Schengen”, a mai spus Ministerul de Externe.
Ministerul austriac al Apărării „a contactat birourile NATO relevante prin intermediul reprezentanţei militare de la Bruxelles”, a declarat Michael Bauer, purtătorul de cuvânt al Forţelor Armate austriece. În plus, se menţine un contact strâns cu Ministerul de Externe şi cu Cancelaria Federală.
Deşi Austria nu este membră NATO, este ancorată în Alianţă prin intermediul "Parteneriatului pentru pace" şi al operaţiunilor conduse de NATO cu mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU.
Participarea Austriei la reuniunile NATO a fost blocată şi de Turcia timp de mai mulţi ani, începând cu 2016. Contextul de atunci a fost veto-ul austriac asupra negocierilor de aderare a Ankarei la UE. În 2018, ministrul de externe de atunci, Karin Kneissl (FPÖ), a reuşit să convingă Ankara să pună capăt părţii civile a blocadei. Abia în 2022, Ministerul de Externe de la Viena a confirmat că o cooperare între Austria şi NATO în cadrul Parteneriatului pentru Pace a fost din nou posibilă în întreaga sa amploare.
(sursa: Mediafax)