Țările cu dezechilibre structurale mai reduse și politici macroeconomice mai solide sunt așteptate să înregistreze performanțe superioare, în timp ce economiile caracterizate de inflație ridicată și un spațiu fiscal restrâns, precum România, vor rămâne vulnerabile în fața riscurilor economice și financiare. Astfel, poziția fiscală fragilă și dezechilibrele externe persistente sporesc sensibilitatea economiei românești la șocuri de încredere, arată o analiză realizată de Allianz Resarch, care subliniază că, într-un scenariu de deteriorare rapidă a contextului geopolitic global, economiile cu deficite ridicate și dependență de finanțarea externă sunt primele afectate de creșterea costurilor de împrumut și de retragerile de capital.
Pentru România, acest risc este accentuat de menținerea randamentelor obligațiunilor guvernamentale peste nivelurile pre-pandemie și de corecția incompletă a deficitului de cont curent. Potrivit analiștilor, Polonia ar putea iniția reduceri ale ratelor dobânzilor în cursul anului 2026, în timp ce Ungaria ar putea relaxa politica monetară într-un ritm mai rapid decât anticipează piețele, pe fondul unei temperări mai clare a inflației.
În România însă, persistența inflației și dezechilibrele externe limitează considerabil spațiul de manevră al băncii centrale. Într-un context marcat de volatilitate pe piețele energetice și valutare, orice relaxare a politicii monetare va fi probabil graduală și condiționată de o îmbunătățire mai clară a indicatorilor macroeconomici.
La nivel fiscal, Europa Centrală și de Est continuă să se confrunte cu presiuni semnificative. Majoritatea economiilor din regiune înregistrează deficite bugetare peste pragul de 3% din PIB, iar datoria publică este așteptată să crească în mai multe state, inclusiv Polonia, România și Slovacia. Deși unele guverne au inițiat procese de consolidare fiscală, ritmul acestora rămâne lent, iar vulnerabilitatea la șocuri externe persistă. Redresarea economivă în Europa Centrală și de Est este susținută în principal de revenirea cererii interne, de creșterea veniturilor reale și de o stabilizare a condițiilor macroeconomice, dar diferențele dintre economii se adâncesc, iar România este una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune, este concluzia analizei citate.


