Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-o interpelare adresată Guvernului, senatorul PSD Valer Marian face o analiză extrem de acidă a carierei procurorului Daniel Morar, concluzionând că principala calitate care care a stat la baza ascensiunii sale profesionale fost extrema sa obedienţă pentru cei l-a propulsat în vârful structurilor de conducere din Ministerul Public.
Redăm integral textul interpelării senatorului Valer Marian.
"Procurorul şef Morar, sluga preaplecată şi avocatul principal al preşedintelui Băsescu
Ex-procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Daniel Morar (în ultimele luni procuror general interimar al României) a fost promovat în fruntea DNA de preşedintele Traian Băsescu în 2005, la propunerea ministrului justiţiei de atunci, Monica Luisa Macovei. Daniel Morar a fost propulsat în această funcţie, la vârsta de 39 ani, de la Cluj-Napoca, unde era procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, de către preşedintele PDL, Emil Boc, care era în perioada respectivă primar al municipiului Cluj-Napoca şi cu care a fost coleg de generaţie la Universitatea Babeş Bolyai, în perioada în care Boc a urmat cursurile Facultăţii de Filozofie. Anterior procurorul Morar îşi începuse cariera la Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş unde a avut o prestaţie mediocră pe linie de activitate judiciară (procuror de instanţă), conform foştilor săi colegi. Procurorul Morar a intrat în atenţia opiniei publice, până la investirea în fruntea DNA, datorită unor arestări abuzive şi trimiteri în judecată imputabile, realizate la comandă politică, în perioada 1997-2000, sub guvernarea CDR-PD-UDMR, când a activat la Secţia de Urmărire Penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, unde a înregistrat nu mai puţin de opt achitări. Achitările cele mai sonore au fost în cazul fostului director al Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri Cluj, Liviu Ciupe, si în cazul fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Funar. Pe fostul director Liviu Ciupe, cu apartenenţă politică la PD (vicepreşedinte judeţean), procurorul Morar l-a arestat pentru abuz în serviciu, la comanda prefectului PNŢCD de atunci al judeţului Cluj, pe fondul unor fricţiuni locale şi centrale între PNŢCD şi PD, în perioada guvernării în coaliţie. Achitat definitiv de instanţele din România, Liviu Ciupe a obţinut din partea Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) condamnarea şi obligarea statului român să-i achite despăgubiri de 500.000 de euro pentru perioada în care a fost arestat abuziv de procurorul Morar. În perioada arestării, mama lui Liviu Ciupe a murit de inimă rea, iar procurorul Morar a dat dovadă de totală neomenie refuzând să-i încuviinţeze arestatului să asiste, escortat de poliţişti, la înmormântarea mamei sale. Tot procurorul Morar l-a trimis în judecată, pentru infracţiunea de abuz în serviciu (în dosarul Alimentara), la comanda regimului Emil Constantinescu, pe fostul primar al municipiului Cluj Napoca, Gheorghe Funar, care a fost achitat de toate cele trei instanţe care au judecat cazul. Întrucât în perioada guvernării PSD dintre 2001-2004 a fost neglijat şi marginalizat, neprimind nicio comandă politică şi nicio funcţie profesională, procurorul Morar a avut o reacţie de frustrare şi de răzbunare faţă de reprezentanţii PSD, după ce acest partid a ajuns în opoziţie în 2005.
Principala ţintă şi victimă a frustrării şi răzbunării sale, ca şi a stăpânului său de la Palatul Cotroceni, a fost ex-premierul Adrian Năstase, fost preşedinte al PSD, care a fost supus unei adevărate hăituiri judiciare începând din 2005 până în prezent. În cazul Năstase s-a ajuns până acolo încât completul mare de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a modificat legea penală (recte Codul Penal) în materia calculării prescripţiei răspunderii penale. Alte ţinte şi victime care au fost supuse unei adevărate persecuţii judiciare, pe bază de comandă politică, au fost secretarul general al PSD Liviu Dragnea (pentru implicarea în organizarea referendumului din 29 iulie 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu), ex-senatorul PSD Cătălin Voicu (pentru implicarea în contestarea rezultatelor scrutinului prezidenţial din 6 decembrie 2009 soldate cu realegerea preşedintelui Băsescu, motiv pentru care a fost blocat în trafic şi reţinut ilegal în plină stradă, iar după câteva luni a fost arestat nelegal pentru pretinse fapte de corupţie, după ce a fost interceptat ilegal, pe mandat de siguranţă naţională), judecătorul Adrian Toni Neacşu de la CSM (pentru contestarea fostelor şefe ale CSM, Alina Ghica si Oana Hăineală, fiind supus unei percheziţii informatice nelegale si învinuit de presupuse fapte de înşelăciune, cu un prejudiciu estimat la 50.000 lei, constând în deconturi fictive, care nu sunt de competenţa materială a DNA), judecătorul Corneliu Bârsan de la CEDO (supus unor interceptări telefonice şi unei percheziţii domiciliare nelegale, efectuate fără avizul CEDO) şi, cazul cel mai evident de persecuţie politică, sute de participanţi la referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu (cercetaţi abuziv pentru modul în care au votat).
În schimb, sub conducerea lui Daniel Morar, DNA i-a protejat şi favorizat pe oamenii puterii portocalii, în mod deosebit pe apropiaţii lui Traian Băsescu, ca fostul ministru al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea şi fostul consilier prezidenţial Theodor Stolojan (în cazul ALRO), fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu (în cazul afacerilor „băieţilor deştepţi” cu Hidroelectrica, Electrica şi Transelectrica), fostul preşedinte al ANAF, Sorin Blejnar (în cazul Said Baaklini şi în cauzele privind implicarea sa în contrabanda cu carburanţi şi ţigări), fostul procuror general al României, Laura Codruţa Kovesi, fostul preşedinte al ANI, Cătălin Macovei, şi actualul preşedinte al ANI, Horia Georgescu (în cazul faptelor de abuz în serviciu şi de corupţie semnalate prin declaraţii politice ale subsemnatului). Ex-procurorul general Kovesi a beneficiat de favorizarea DNA şi în ce priveşte interceptarea discuţiilor sale cu fostul prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Sorin Nicuşor Apostu, arestat după câteva zile pentru zeci de infracţiuni de fals şi de corupţie.
Sub comanda procurorului şef Morar, DNA a consacrat practici represive nelegale, abuzive, ca interceptarea ilegală a convorbirilor telefonice, efectuată direct din sediile proprii de către procurori sau ofiţeri de poliţie judiciară, sau influenţarea prin intimidare ori şantajare a judecătorilor şi avocaţilor implicaţi în soluţionarea dosarelor de corupţie cu inculpaţi miniştri, parlamentari sau magistraţi. Un exemplu sugestiv în acest sens este vizita înregistrată video a procurorilor DNA Lucian Papici, şeful Secţiei pentru combaterea corupţiei, si Mariana Alexandru, şef serviciu în Secţia pentru combaterea corupţiei, în biroul judecătorului Anton Pandrea, pe atunci şeful Secţiei Penale de la Înalta Curte de Casaţie si Justiţie şi preşedintele completului de judecată care l-a arestat pe ex-senatorul Voicu. Tot procurorul şef Morar a consacrat practica telejustiţiei, prin care, în esenţă se realiza demonizarea mediatică a unor învinuiţi sau inculpaţi înainte de arestarea sau condamnarea lor.
După învestirea în funcţie, procurorul şef al DNA şi-a dovedit recunoştinţa închizând celebrul dosar „Flota”, în care Traian Băsescu fusese inculpat şi trimis în judecată anterior pentru prejudicierea economiei naţionale cu suma de 324 milioane de dolari, prin săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave. La câteva luni după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte al României, prin sentinţa penală nr. 293 din 27.09.2005, pronunţată în dosarul nr.4539/2004, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală, a restituit dosarul "Flota" la DNA în vederea refacerii rechizitoriului "având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei", respectiv pentru nesemnarea lui de către procurorul general al PNA. Sentinţa a rămas definitivă prin decizia Completului de 9 judecători nr. 312 din 05.12.2005. Astfel, s-a stabilit cu autoritate de lucru judecat că restituirea dosarului s-a datorat nu imunităţii prezidenţiale sau necesităţii reluării urmăririi penale, cum a fost intoxicată iniţial presa, ci faptului că rechizitoriul emis în dosarul "Flota" nu a fost confirmat de fostul şef al PNA, Ioan Amărie, aflat în concediu, ci de adjunctul acestuia Gheorghe Şuhan, căruia i-a delegat temporar atribuţiile de procuror general al PNA. Judecătorii Înaltei Curţi au apreciat, în mod curios, că: "În cauza de faţă procurorul general adjunct nu a confirmat rechizitoriul în numele procurorului general, ci al său personal. Astfel, ar fi trebuit să existe semnătura procurorului general adjunct Şuhan Gheorghe în numele procurorului general Ioan Amărie, căruia să-i fi fost trecut numele, iar nu procurorul general adjunct Şuhan Gheorghe să semneze în nume propriu ... procedând contrar, actul de sesizare al instanţei, respectiv rechizitoriul, este lovit de nulitate absolută datorită neregularităţii sale". Foarte important, în motivarea Curţii s-a mai arătat: "Înalta Curte ... se află în situaţia de a restitui organului care a întocmit actul de sesizare, rechizitoriul, în vederea refacerii acestuia ...", iar dispozitivul sentinţei penale nr. 293 din 27.04.2005 prevede: "Restituie cauza privind pe inculpaţii ... Parchetului Naţional Anticorupţie, având în vedere neregularitatea actului de sesizare a instanţei".
În loc să semneze rechizitoriul întocmit în dosarul "Flota" şi să-l retrimită instanţei de judecată - aşa cum a dispus aceasta - procurorul şef Daniel Morar, numit în fruntea DNA de preşedintele Traian Băsescu, a repartizat dosarul unui procuror din subordine, care a dispus o nouă expertiză, ce a stabilit un prejudiciu de 0 lei, faţă de prejudiciul de 324 milioane dolari stabilit prin prima expertiză efectuată în cauză. În baza noii expertize, procurorii DNA au decis scoaterea de sub urmărire penală a unui număr de 76 de inculpaţi din dosarul "Flota", iar în privinţa lui Traian Băsescu au dispus disjungerea cauzei, motivând că şeful statului ar beneficia de imunitate prezidenţială şi nu poate fi cercetat. Astfel, dosarul "Flota" a fost tras pe linie moartă la DNA (ca toate celelalte dosare penale ale lui Traian Băsescu) în pofida faptului că 16 nave de mare tonaj din flota comercială a României au dispărut fără ca cineva să răspundă. Este de reţinut că ani de zile DNA nu a informat presa despre noua expertiză efectuată în cauză, până în februarie 2008, când, la şedinţa de bilanţ a DNA, încolţit de jurnalişti, procurorul şef Daniel Morar a recunoscut că, întrucât noua expertiză a stabilit că nu există niciun prejudiciu, s-a dat scoatere de sub urmărire penală pentru 79 de inculpaţi din dosarul "Flota", mai puţin pentru Traian Băsescu, despre care a spus că "are imunitate".
Aşa cum am mai arătat, prin rechizitoriul emis de PNA în dosarul "Flota" (20/P/2002) s-a stabilit, în baza unor rapoarte de control ale Curţii de Conturi şi ale Ministerului Finanţelor, precum şi a unei expertize efectuate în cauză, un prejudiciu de 324 milioane de dolari, cauzat de asocierea ilegală dintre CNM Petromin SA şi firma norvegiană Torvald Klaveness Group - Oslo, care a dus la înstrăinarea ilegală a 16 mineraliere de mare tonaj ale flotei României, vândute la preţuri derizorii, în urma unui plan iniţiat de Traian Băsescu în 1991, când era ministru al Transporturilor. La dosar există un document şi un act de control al Ministerului Finanţelor, care demonstrau că, în 1991, în calitate de ministru al Transporturilor, Traian Băsescu s-a numit pe el însuşi în consiliul de administraţie al unei firme mixte din Bahamas- "Petroklav Shipping" - în care erau acţionari CNM Petromin SA şi o firmă norvegiană din grupul Klaveness. Procurorii PNA au reţinut că din contul firmei din Bahamas, deschis la City Bank Londra, prin care s-au rulat milioanele de dolari, fără acordul cerut de lege din partea Băncii Naţionale a României, a dispărut în 1992 suma de 500.000 dolari, care a fost urmată de demisia lui Traian Băsescu din toate funcţiile deţinute la firma respectivă. Din actele de control de la dosar rezultă că navele româneşti au fost vândute pe simple facturi unor firme înregistrate în Liberia, pe ridicola sumă de un dolar fiecare, pentru ca ulterior să fie revândute la preţuri mult mai mici decât valoarea lor de piaţă unor firme private din România şi din alte state.
Conform site-ului Lumea Justiţiei - www.luju.ro, din cei peste 500 de procurori care lucrează în Parchetul General, Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT), mai bine de jumătate, în frunte cu procurorul şef al DNA, Daniel Morar şi cu procurorul şef al DIICOT, Codruţ Olaru, şi-au obţinut gradul de Parchet de Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Mulţi dintre aceştia şi-au obţinut gradul maxim profesional după ce au stat la DNA sau DIICOT doar câteva luni, după care s-au retras subit la parchetele de provincie de unde au fost aduşi, rămânând însă cu salarii şi privilegii de procuror de parchet general, după cum a afirmat şi preşedintele Traian Băsescu, la o şedinţă a CSM la care a participat. Departe de a fi tranşat, acest fenomen - care încalcă flagrant legea şi care a produs o crasă discriminare în sistemul judiciar - constituie un factor generator de corupţie şi dacă el va mai continua, România riscă să aibă preponderent numai procurori cu grade şi salarii de instanţă supremă, dar cu o experienţă şi pregătire precare, pe fondul unor costuri bugetare considerabile. Lumeajustitiei.ro a prezentat lista procurorilor din DNA şi DIICOT care şi-au luat gradul de procuror suprem, fără examen, ca urmare a deciziilor Secţiei de contencios administrativ a Înaltei Curţi, care a obligat CSM să se conformeze. Reţeta folosită era următoarea: se adresa CSM o cerere de avansare în grad, în urma numirii la DNA sau la DIICOT pe bază de interviu, pe care CSM o respingea imediat cu motivarea că legea nu permite avansarea în grad decât prin examen, dar hotărârea CSM era atacată la Secţia de contencios administrativ a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care le admitea automat, graţie practicii judecătoreşti născute de această secţie (a cărei preşedinte era judecătoarea Gabriela Bârsan, „răsplătită” ulterior cum se cuvine de către procurorii DNA, care au pus-o sub învinuire şi i-au efectuat percheziţie domiciliară pentru presupuse fapte de corupţie), potrivit căreia hotărârea judecătorească bate legea.
În semn de recunoştinţă și drept recompensă pentru absolvirea sa de răspundere penală din dosarul „Flota” și pentru executarea întocmai și la timp a comenzilor sale de persecuţie judiciară a adversarilor politici, preşedintele Traian Băsescu l-a numit recent pe Daniel Morar judecător la Curtea Constituţională, unde urmează să-și preia mandatul începând din data de 8 iunie 2013. S-a vehiculat deja, în perspectivă, intenţia prezidenţială de a-l promova ulterior pe slujitorul Morar în funcţia de președinte al Curţii Constituţionale, în locul actualului preşedinte Augustin Zegrean (de aceeaşi extracţie cotrocenistă). În mod justificat s-a apreciat că această numire este neconstituţională întrucât atrage starea de incompatibilitate, având în vedere că, la data emiterii ordinului prezidenţial, Daniel Morar avea calitatea de magistrat și exercita funcţia de procuror general interimar al României. Ba, mai mult, după numai câteva zile a dobândit și a treia calitate, fiind desemnat consilier al președintelui CSM, instituție în care era membru de drept în calitate de procuror general interimar al României.
Desemnarea lui Morar ca judecător la instanța constituţională supremă comportă discuții și asupra îndeplinirii condițiilor de fond pentru exercitarea unei astfel de înalte demnități. În statele Uniunii Europene şi în Statele Unite ale Americii, în funcţiile de judecător al Curţii Constituţionale sau al Curţii Supreme de Justiţie sunt desemnaţi jurişti eminenţi, neafiliaţi politic, adevărate somităţi în materie de drept, cu doctorat în ştiinţe juridice, cu activitate prodigioasă în magistratură, cu carieră universitară de referinţă şi cu o activitate publicistică remarcabilă. Preopinentul Morar a absolvit un liceu agroindustrial din Aiud (pornind de la cunoscuta și temuta pușcărie din localitate, trebuie văzut dacă nu este odraslă de torționar comunist, ca și preşedintele ANI, Horia Georgescu, al cărui tată a fost gardian și director la Penitenciarul Codlea sau ca şi ex-procurorul general Laura Codruţa Kovesi, al cărei tată a fost zeci de ani procuror şef ceauşist). A fost un student mediocru al Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca și nu s-a remarcat ca procuror decât prin modestie profesională, arestări nelegale și achitări imputabile, complexe de inferioritate și stări de frustrare aferente. Ca atare, nu se poate vorbi în niciun caz despre un jurist eminent în privinţa sa. Pe de altă parte, Morar nu are o carieră didactică, neactivând în învăţământul universitar, nu are niciun doctorat sau masterat , iar activitatea sa pe tărâmul științei dreptului se reduce la trei articole anoste publicate în Buletinul Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție și al Centrului de Resurse Juridice. Culmea este că toate aceste articole conțin considerații teoretice despre infracțiunile de delapidare și evaziune fiscală, nu despre infracțiuni de corupție.
Solicit sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii pentru a verifica legalitatea modului de dobândire a gradelor profesionale maxime de către procurorii de la Parchetul General, DNA şi DIICOT, precum şi efectuarea unei anchete parlamentare pe această temă, urmând să fie adoptate acte legislative pentru anularea promovărilor ilegale. De asemenea, solicit Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Justiţiei şi Parchetului General, să efectueze verificări sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului faţă de experţii care au fundamentat şi faţă de procurorii care au emis, au comandat şi au avizat soluţia de scoatere de sub urmărire penală a preşedintelui Traian Băsescu în dosarul „Flota”. Totodată, solicit cercetarea fostului procuror şef Daniel Morar şi a subalternilor săi implicaţi în efectuarea de reţineri, percheziţii şi interceptări telefonice nelegale, sub aspectul infracţiunii de abuz în serviciu şi a infracţiunilor prevăzute de Legea siguranţei naţionale.
Senator Valer Marian"
Citește pe Antena3.ro
