Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Agenţiile internaţionale de presă reflectă decesul lui Sergiu Nicolaescu, subliniind multiplele faţete ale personalităţii sale - regizor, scenarist, actor, realizator de producţii de referinţă şi unul dintre cei mai activi cineaşti la nivel mondial, dar şi implicarea sa în politică, în calitate de senator, fără a ocoli chestiunile controversate din biografia sa. Agenţiile de presă sunt unanime în aprecierea că Nicolaescu a fost cel mai bine cunoscut pentru filmele sale istorice, pentru care a primit recunoaştere internaţională.
Băsescu i-a folosit replica
Dar revista online europeană cafebabel.com plusează, descriind un Sergiu Nicolaescu drept un „Charlton Heston sau un Clint Eastwood român, chiar dacă acesta a fost un regizor cu orientare de stânga”. „Mistifica istoria și incuraja naționalismul, devenind astfel un preferat de-ai dictatorului Nicolae Ceaușescu și ai soției sale, Elena”, mai notează comentatorul de la cafebabel, care o citează pe jurnalista româncă Georgiana Ilie. „Un misogin celebru, mai ales. Nicolaescu spunea că femeile erau utile doar pentru reproducere – cea de-a treia soție a sa era cu 46 de ani mai tânără decât el”, declară aceasta pentru cafebabel.com. Citând ceea ce afirmă jurnalista de la București, cafebabel adaugă faptul că, pe fondul tăierilor repetate din bugetul Culturii efectuate de Guvernul român, Sergiu Nicolaescu devine, murind, simbolul a ceea ce era permis înainte. Site-ul amintește celebra replică rostită de Nicolaescu în filmul său, „Un fleac, m-au ciuruit”, preluată de președintele Traian Băsescu în seara victoriei sale în alegeri.
„Prolific și popular”
Marile agenții de presă internaționale precum Associated Press și France Presse sunt de acord asupra unui punct: Sergiu Nicolaescu a fost un regizor român prolific şi popular, cunoscut pentru epopeele sale istorice. Agenţia Associated Press (AP) a fost prima care a relatat despre moartea regizorului Sergiu Nicolaescu. Rând pe rând, cunoscute publicaţii din Statele Unite au preluat şi ele vestea încetării din viaţă a cineastului român.
AP aminteşte că Sergiu Nicolaescu a renunţat la politică în luna decembrie, după ce a fost senator social-democrat începând din 1992.
Nicolaescu a realizat aproximativ 50 de filme în timpul vieţii sale şi, deşi a avut o carieră în politică, a continuat să regizeze filme, cum ar fi "Orient Express" în 2004. El a fost cel mai bine cunoscut pentru filmele istorice care au beneficiat de aprecierea regimului comunist înainte de prăbuşirea acestuia în 1989. Filmul său "Mihai Viteazul", din 1979, este considerat un clasic cinematografic în România, apreciază agenţia de presă americană. "O stea a României s-a stins astăzi'', a declarat premierul Victor Ponta, citat de AP.
Nicolaescu a fost, de asemenea, actor şi a avut mai multe roluri de primă mărime în timpul carierei sale, îndeosebi jucându-l pe regele Carol I în filmul "Carol I", o peliculă pe care a şi regizat-o în 2010.
Associated Press a explicat și faptul că soţia lui Nicolaescu, Dana, a afirmat într-o declaraţie că jurnaliştilor le este interzis să facă fotografii sau să filmeze la funeraliile lui, care au avut loc sâmbătă.
France Presse mai notează că regizorul, scenaristul şi actorul român Sergiu Nicolaescu este autorul a peste 60 de filme în 50 de ani de carieră.
Născut în 1930, Sergiu Nicolaescu şi-a făcut debutul în 1962 cu un documentar, după care a realizat, în 1966, filmul "Dacii", o coproducţie grandioasă româno-franceză, ce urma să inaugureze o serie de filme istorice foarte în ton cu propaganda comunistă a timpului, comentează AFP.
În 1979, Sergiu Nicolaescu a realizat "Mihai Viteazul'', un film dedicat domnitorului muntean omonim, care a devenit o producţie de referinţă a cinematografiei româneşti.
Regizorul român cel mai prolific a jucat, de asemenea, în circa 30 de filme, întruchipându-i, rând pe rând, pe domnitorul muntean Mircea cel Bătrân, pe mareşalul pronazist Ion Antonescu (văzut ca un erou, în pofida politicii sale antisemite, potrivit AFP) sau pe regele Carol I.
France Presse remarcă şi că Nicolaescu a fost, între 1990 şi decembrie 2012, membru al Senatului, din partea Frontului Salvării Naţionale, iar apoi a Partidului Social Democrat (PSD).
Presa străină subliniază că în ianuarie 2010, filmul „Mihai Viteazul” s-a clasat pe locul al treilea într-un clasament realizat de website-ul IMDb (Internet Movie Data base), la categoria "Filme istorice," producţia sa devenind cel mai vizionat film românesc la nivel mondial.
Britanicii de la BBC scriu că Sergiu Nicolaescu a cunoscut aprecierea generală cu producția "Dacii" (1967), prezentată la Festivalul Internațional de Film de la Moscova.
Filmele sale, care glorifică trecutul țării, au fost apreciate atât de publicul român, cât și de regimul comunist, mai notează BBC.
A participat la Revoluție
Ziare importante, precum Washington Post sau Le Figaro, au preluat informaţia imediat ce a fost făcută publică în România și difuzată de Associated Press. Ştirea a fost apoi preluată şi de alte ziare americane, printre care Miami Herald, San Francisco Gate, Seattle Time, Houston Chronicle, dar și de postul de radio Belgian RTBF și de francetv.fr, care notează că „Sergiu Nicolaescu a participat la Revoluția română din 1989 în urma căreia a fost îndepărtat de la putere regimul lui Nicolae Ceaușescu. |ntre 1990 și decembrie 2012, Nicolaescu a fost senator, din partea Frontului Salvării Naționale, apoi a Partidului Social-Democrat (PSD). La îndemnul său, a fost creată o comisie de anchetă privind evenimentele din decembrie 1989”.
Huffington Post vorbește și despre mesajul pe care Sergiu Nicolaescu l-a rostit la despărțirea de colegii din Parlament. „Nicolaescu s-a retras din politică în decembrie, după ce a fost senator din partea Partidului Social Democrat din 1992, spunând:’Mai am doar câțiva ani și aș vrea să îi dedic profesiei mele’”.
Scandalul incinerării
Scandalul din jurul incinerării regizorului Sergiu Nicolaescu a avut ecouri şi la nivel internaţional. „ Opera sa a fost controversată, la fel şi înmormântarea sa. Patriarhia ortodoxă română a refuzat să asigure serviciile funerare la incinerarea regizorului Sergiu Nicolaescu. Motivul l-a reprezentat ultima dorinţă a regizorului de a fi incinerat. Conform practicilor Bisericii Ortodoxe Române, incinerarea este un păcat. Patriarhia a făcut un ultim apel la adresa rudelor lui Nicolaescu să regândească ritualul de incinerare: ca numele său să rămână în memoria colectivă, el trebuie să fie înmormântat. Nicolaescu a fost unul dintre cei mai cunoscuţi, dar şi controversaţi regizori ai României”, scrie site-ul Deutschland Radio, dradio.de.
„Regizorul şi actorul Sergiu Nicolaescu a murit la vârsta de 82 de ani, după o carieră de patru decenii în care a regizat peste 60 de producţii cinematografice. Filmul ‚Mihai Viteazul’ i-a adus recunoaşterea profesională şi i-a ridicat notorietatea la maximum. Contestatarii regizorului i-au reproşat după căderea regimului că prin filmele sale cu tematică istorică a servit interesele dictatorului Nicolae Ceauşescu şi ale comunismului românesc. După 1990 a fost acuzat că a colaborat cu Securitatea şi a transmis note informative despre colegii săi. Nicolaescu a recunoscut că a transmis informaţii Securităţii, însă a negat vehement că şi-ar fi turnat colegii. Nicolaescu a reuşit să se integreze în noul regim, fiind activ la Revoluţia din 1989. El a ocupat funcţia de parlamentar în perioada 1990-decembrie 2012”, notează la unison presa ungară, în frunte cu Magyar Nemzet şi Magyar Hirlap.
Sub semnătura jurnalistului Kelen Karoly, cotidianul ungar Nepszabadsag alocă un spaţiu amplu decesului lui Sergiu Nicolaescu într-un comentariu intitulat: ”A fost omul lui Ceauşescu”. „Este elocvent că primul său film ‚Dacii’, o coproducţie româno-franceză, a fost deja un succes epocal. Istoria erei Ceauşescu se bazează pe continuitatea glorioasă daco-romană, aşa cum mulţi de la noi se uită după strămoşi, alţii decât rudele mirositoare a peşte, fino-ugrice. Este adevărat că în film nu este vorba despre aşa ceva, ci despre succesul şi eşecul liderului dac Decebal. Latura romantică a filmului este distribuirea în rolul feminin a starletei franceze Marie Jose Nat. În 1970 a apărut filmul întemeietorului primului stat român, voievodul Mihai. În prim-plan se află lupta cu turcii, însă lucruri bune nu se spun nici la adresa maghiarilor din acea vreme.
Filmele lui promovau naţionalismul românesc într-o imagine istorică deloc credibilă. Nicolaeascu avea grijă ca idealul să fie înconjurat şi de elemente reale. Sergiu Nicolaescu trebuie privit ca pe un Varkonyi Zoltan român, care în filmele sale istorice a reuşit să implementeze cu mai mult succes elementele furate din filmele franţuzeşti de aventuri şi din westernurile americane. El menţine suspansul până la final, foloseşte muzica de calitate şi distribuie actori de excepţie. A fost un urmaş de succes al lui Yves Montand. Fiind preferatul dictatorului român a beneficiat de sume colosale pentru a face filme. Chiar şi aşa, într-unul dintre filmele sale, Nicolaescu a jucat rolul unui comisar care nu era dispus să cedeze nici comuniştilor, nici adepţilor Gărzii de Fier. În ciuda filmelor sale, notorietatea sa nu ar fi atins cele mai înalte culmi, dacă Revoluţia din 1989 nu l-ar fi găsit în studioul televiziunii române. Dar a fost acolo şi a invitat oamenii să iasă în stradă şi să vină să apere sediul televiziunii de atacurile securiste.
În timp ce dictatorul comunist încerca să evadeze, Nicolaescu se afla în centrul evenimentelor şi devenea membru al Frontului Salvării Naţionale. După căderea regimului a regizat mult mai puţine filme şi acestea nu au mai ajuns în Ungaria. În calitate de membru al Partidului Social-Democrat a fost parlamentar timp de 20 de ani. Dacă cineva s-ar apuca să scrie o carte sau să realizeze un film despre viaţa lui Nicolaescu atunci am avea o imagine mai clară despre ce s-a întâmplat în Europa Centrală în a doua parte a secolului XX. Până atunci nu aş regreta dacă pe un post tv sau într-un cinematograf din Ungaria aş putea revedea filmul său din 1974, ‚Nemuritorii’, o poveste asemănătoare celor 80 de husari de-ai noştri”, notează jurnalistul cotidianului Nepszabadsag.
Val de indignare
Decizia regizorului român Sergiu Nicolaescu de a fi incinerat după moarte a provocat un val de indignare în România, remarcă și agenția de presă France Presse. Biserica ortodoxă a refuzat ceremonia religioasă la incinerare, apreciind că „incinerarea este o practică ne-creștină”, iar posturile de televiziune nu mai contenesc în a difuza dezbateri pe această temă, scrie agenția franceză.
„Zeci de admiratori s-au prezentat în fața crematoriului din București unde regizorul a fost incinerat, cu onoruri militare, urlând „Rușine!”, în momentul în care soția regizorului ieșea din crematoriu”, relatează AFP.
„De ce nu l-au înmormântat? De ce a fost incinerat? Premierul ar fi trebuit să intervină”, a spus o femeie intervievată în fața crematoriului, în timp ce alții, pentru care Nicolaescu face parte din „patrimoniul național”, acuzau direct familia cineastului, relatează AFP.
Dezbaterile s-au îndreptat și spre culoarea pardesiului purtat de văduva regizorului – alb – la ceremonia de incinerare, remarcă agenția franceză. Admiratorii s-au mai plâns și de faptul că nu au putut să vadă cadavrul cineastului, sicriul fiind închis, contrar obiceiului în România, adaugă AFP, care precizează că țara noastră este una în care 89% din populație se declară creștin-ortodoxă.
Portalul german de știri Rheinische Post amintește și despre colaborările pe care Sergiu Nicolaescu le-a avut cu regizori străini. Un număr de 12 filme ale sale au fost realizate in coproducție cu regizori din Germania, Franța și SUA. Pentru postul german de televiziune ZDF el a realizat, in 1971, cele patru episoade ale producției ‘’Lupul Mărilor’’ și filmul ‘’Chemarea Aurului’’, pentru care a colaborat cu regizorul Wolfgang Staudte. Ambele producții au fost filmate în mare parte în România. La începutul anilor 90 a lucrat şi la punerea în scenă a spectacolului „Karl May” pentru festivalul de la Bad Segeberg, scrie sursa citată. Publicaţia germană Die Welt scrie şi despre controversele care au însoţit ultimii ani de activitate ai regizorului Sergiu Nicolaescu. După căderea comunismului, Sergiu Nicolaescu a intrat în conflict cu tânăra generaţie de cineaşti, deoarece filmele sale au fost promovate, în opinia lor, prea generos cu fonduri publice, relatrează Die Welt. (deak.istvan@jurnalul.ro) (marina.constantinoiu@jurnalul.ro)
Citește pe Antena3.ro
