Un grup de state dezvoltate şi-au incălcat promisiunea de a ajuta financiar cu mai mult de un miliard de dolari ţările sărace şi pe cele in curs de dezvoltare, in lupta lor impotriva efectelor incălzirii globale.
Un grup de state dezvoltate şi-au incălcat promisiunea de a ajuta financiar cu mai mult de un miliard de dolari ţările sărace şi pe cele in curs de dezvoltare, in lupta lor impotriva efectelor incălzirii globale.
Bogaţii lumii acceptaseră in 2001 să plătească 1,2 miliarde de dolari. Banii erau destinaţi pentru ca ţările sărace să-şi poată pune la punct o strategie impotriva schimbărilor climatice, ca şi pentru sisteme de apărare impotriva inundaţiilor, conservare şi alte proiecte. Din fondurile promise au fost alocate doar 15 procente, adică aproximativ 180 de milioane de dolari. Informaţia apare in contextul in care premierul britanic Gordon Brown (ţară care a alocat doar 20 de milioane de dolari) a rostit săptămăna trecută un discurs in care arăta că ţările industrializate trebuie să facă mai mult pentru a ajuta ţările sărace sau in curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice. Discuţiile despre nerespectarea promisiunilor apar cu doar două săptămăni inainte ca la Bali, in Indonezia, să inceapă negocierile pentru o nouă inţelegere internaţională privind emisiile de gaze cu efect de seră.
COMPENSÃ...RI. Potrivit inţelegerii privind adaptarea la schimbările climatice, semnate la Bonn in 2001 sub patronajul Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Canada, Norvegia, Elveţia, Islanda şi Noua Zeelandă s-au angajat să plătească ţărilor mai sărace 410 milioane de dolari in fiecare an din 2005 pănă in 2008. Alte state s-au angajat, de asemenea, să doneze fonduri. Banii erau destinaţi pentru proiecte care să compenseze efectele pe termen lung produse de incălzirea globală, cauzată in mare parte de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din economiile ţărilor dezvoltate. Majoritatea banilor urma să fie administrată printr-o instituţie internaţională, denumită Global Environment Facility (GEF), din Washington DC, care avea să-i distribuie in programe propuse de Banca Mondială şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Consiliul director al GEF, intrunit săptămăna trecută, a relevat faptul că instituţia a primit pănă la 30 septembrie doar 177 de milioane de dolari din cele 1,2 miliarde de dolari care ar fi trebuit alocate in urma acordului de la Bonn. Alte 106 milioane au fost anunţate la GEF, dar incă nu au fost alocate.
"Majoritatea oamenilor implicaţi in subiectul «Schimbări climatice» sunt mai degrabă interesaţi de reducerea emisiilor sau de modalităţile in care Statele Unite ale Americii, China şi India pot fi convinse să semneze un protocol internaţional. Prea puţini se preocupă de impactul incălzirii globale asupra statelor slab dezvoltate sau de felul in care ţările bogate se interesează de această problematică", a declarat Saleem Huq, şeful grupului pentru schimbări climatice de la Institutul Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare, citat de ziarul britanic The Guardian. Experţii institutului recomandă guvernelor să işi respecte angajamentele asumate prin Inţelegerea privind adaptarea la schimbările climatice.
Bogaţii lumii acceptaseră in 2001 să plătească 1,2 miliarde de dolari. Banii erau destinaţi pentru ca ţările sărace să-şi poată pune la punct o strategie impotriva schimbărilor climatice, ca şi pentru sisteme de apărare impotriva inundaţiilor, conservare şi alte proiecte. Din fondurile promise au fost alocate doar 15 procente, adică aproximativ 180 de milioane de dolari. Informaţia apare in contextul in care premierul britanic Gordon Brown (ţară care a alocat doar 20 de milioane de dolari) a rostit săptămăna trecută un discurs in care arăta că ţările industrializate trebuie să facă mai mult pentru a ajuta ţările sărace sau in curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice. Discuţiile despre nerespectarea promisiunilor apar cu doar două săptămăni inainte ca la Bali, in Indonezia, să inceapă negocierile pentru o nouă inţelegere internaţională privind emisiile de gaze cu efect de seră.
COMPENSÃ...RI. Potrivit inţelegerii privind adaptarea la schimbările climatice, semnate la Bonn in 2001 sub patronajul Naţiunilor Unite, Uniunea Europeană, Canada, Norvegia, Elveţia, Islanda şi Noua Zeelandă s-au angajat să plătească ţărilor mai sărace 410 milioane de dolari in fiecare an din 2005 pănă in 2008. Alte state s-au angajat, de asemenea, să doneze fonduri. Banii erau destinaţi pentru proiecte care să compenseze efectele pe termen lung produse de incălzirea globală, cauzată in mare parte de emisiile de gaze cu efect de seră rezultate din economiile ţărilor dezvoltate. Majoritatea banilor urma să fie administrată printr-o instituţie internaţională, denumită Global Environment Facility (GEF), din Washington DC, care avea să-i distribuie in programe propuse de Banca Mondială şi Organizaţia Naţiunilor Unite. Consiliul director al GEF, intrunit săptămăna trecută, a relevat faptul că instituţia a primit pănă la 30 septembrie doar 177 de milioane de dolari din cele 1,2 miliarde de dolari care ar fi trebuit alocate in urma acordului de la Bonn. Alte 106 milioane au fost anunţate la GEF, dar incă nu au fost alocate.
"Majoritatea oamenilor implicaţi in subiectul «Schimbări climatice» sunt mai degrabă interesaţi de reducerea emisiilor sau de modalităţile in care Statele Unite ale Americii, China şi India pot fi convinse să semneze un protocol internaţional. Prea puţini se preocupă de impactul incălzirii globale asupra statelor slab dezvoltate sau de felul in care ţările bogate se interesează de această problematică", a declarat Saleem Huq, şeful grupului pentru schimbări climatice de la Institutul Internaţional pentru Mediu şi Dezvoltare, citat de ziarul britanic The Guardian. Experţii institutului recomandă guvernelor să işi respecte angajamentele asumate prin Inţelegerea privind adaptarea la schimbările climatice.
Impact devastator
Schimbările climatice au deja impact foarte puternic asupra comunităţilor sărace. Un raport publicat in luna octombrie de mai multe organizaţii caritabile internaţionale avertizează că oamenii din ţări precum Bolivia, Bangladesh, Mali sau Tadjikistan suferă deja de pe urma influenţelor climatice. In raport se arată: "Cele mai expuse sunt populaţiile rurale. In multe ţări, oamenii care locuiesc in sate şi alte aşezări mici se confruntau cu seceta prelungită, inundaţiile puternice şi furtuni incă dinainte ca schimbările climatice să-şi facă simţită influenţa. Acum, problemele lor s-au intensificat foarte mult şi e
nevoie de măsuri urgente."
nevoie de măsuri urgente."
Citește pe Antena3.ro