Ieri la prânz, Florin Condurățeanu a fost condus pe ultimul drum. Cunoscutul gazetar a fost înmormântat la Cimitirul Bellu din Capitală, pe Aleea Scriitorilor, aproape de locul în care se află şi mormântul lui Vadim Tudor.
Familia a decis să îi pună în sicriu câteva dintre lucrurile pe care le-a iubit o viață: tricolorul, o eșarfă cu echipa lui de suflet, Rapid, despre care a scris chiar în ziua în care suferit stopul cardio-respirator care i-a adus decesul, cartea lui Adrian Păunescu, „Rugă pentru părinți”, o scrisoare emoționantă adusă la catafalcul jurnalistului de o doamnă avocat și un ziar, Jurnalul, în care apare ultimul său editorial, scris cu puține ore înainte să moară.
Sute de prieteni, colegi și oameni care l-au cunoscut și prețuit au venit la capela cimitirului să își ia rămas bun de la Țuțu și au pășit alături de trupul iubitului gazetar pe versurile lui Adrian Păunescu, versuri care îl făceau de fiecare dată să lăcrimeze:
„Ia priviţi-i cum se duc
Ia priviţi-i cum se sting
Lumînări în cuib de cuc
Parcă tac şi parcă ning.
Plini de boli şi suferinţi
Ne întoarcem în pămînt
Cît mai sîntem, cît mai sînt,
Mîngîiaţi-i pe părinţi.(...)
Dar de ce priviţi aşa
Fata mea şi fiul meu
Eu sînt cel ce va urma
Dragii mei mă duc şi eu”.
„Dumnezeu să aibă grijă de sufletul lui”
„Am auzit cu tristeţe vestea trecerii în nefiinţă a lui Florin Condurăţeanu. Îmi pare tare rău, transmit condoleanţe familiei. El era unul din membrii trepiedului cu care am început televiziunea în 1991: era Dan Diaconescu, Marius Tucă şi Florin Condurăţeanu. Dintre toţi, Florin era cel mai sensibil, cel mai cald. Nu trecea o săptămână să nu vină la mine cu o rugăminte. Nu pentru el, pentru alţii. A făcut mult bine în viaţă şi Dumnezeu să aibă grijă de sufletul lui. În astfel de momente, cea mai bună este tăcerea”, a declarat profesorul Dan Voiculescu, într-o intervenție la un post de televiziune.