Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Potrivit declarațiilor sale, țara noastră intenționează să trimită diplomați „cât mai aproape de nivelul decizional” din SUA, pentru a menține un dialog constant pe teme de securitate și politică externă.
Această inițiativă vine în contextul unor negocieri recente între SUA și Rusia, desfășurate la Riad, unde Moscova a solicitat o nouă împărțire a sferelor de influență și retragerea trupelor americane din estul Europei, inclusiv din România.
Negocierile SUA-Rusia de la Riad: Ce a cerut Moscova?
Șeful cancelariei prezidențiale, Cristian Diaconescu, a declarat în exclusivitate pentru Antena 3 CNN că Rusia a încercat să obțină sprijinul SUA pentru un nou aranjament geopolitic asemănător cu Acordul de la Yalta, prin care marile puteri și-ar împărți sferele de influență.
„Rusia a dorit să obțină un ascendent strategic asupra SUA, iar dacă acest lucru nu s-a concretizat, a încercat să creeze diviziuni în relația transatlantică”, a explicat Diaconescu.
Statele Unite au refuzat cererea Rusiei, dar România nu are garanții
Deși SUA au respins solicitarea Rusiei de a-și retrage prezența militară din estul Europei, România nu are nicio garanție că acest lucru nu s-ar putea schimba în viitor.
„Este un moment dramatic. Nu vreau să creez panică, dar problema este extrem de complicată. Statele Unite au refuzat, în acest moment, dar nu avem garanții că această poziție nu se va modifica în viitor”, a avertizat Diaconescu.
„Putem să mizăm că o să ne batem până la ultimul minut ca asta să nu se mai întâmple. Ce înseamnă Yalta – cozi la benzină de 11 ore, sărăcie, frig în case, femei care mor în spitale, oameni care nici măcar nu au încălzirea să-și întrețină copiii, două ore la TV de adulare a conducătorului suprem – asta înseamnă Ialta, ca să nu creadă cineva că avem o discuție teoretică, ezoterică, despre strategii globale din care nu înțelege nimeni nimic. Să rămână atent măcar pe asta din ce am spus – le-am trăit, știu cum este, îmi dau seama pentru multe generații că astfel de aspecte sunt chestiuni teoretice – nu, e o intrare în iadul de a supraviețui, nu se mai pune problema de nuanțe. Așa cum arată astăzi tabloul, chiar și confruntat cu o criză și extrem de neașteptată și de dură, nimeni din această generație politică, la nivel european, nu-și imagina că va trebui să găsească răspunsuri la astfel de teme – se considera trecută, a revenit. Dar forța de această dată de apăra ceea ce se numea sistem de valori e mult mai mare decât în perioada Yalta”, a declarat Diaconescu.
Citește pe Antena3.ro
El a explicat că obiectivul Moscovei este limitarea proximității NATO față de teritoriul rus și crearea unei „adâncimi strategice” pentru a împinge amenințările cât mai departe.
Conform lui Diaconescu, unul dintre scenariile luate în calcul de Rusia este ca SUA să convingă NATO să retragă garanțiile de securitate pentru statele care au aderat după 1997.
„Dacă acest scenariu s-ar concretiza, țările din Europa de Est, inclusiv România, ar putea rămâne fără sprijinul direct al NATO, iar statutul lor de securitate ar putea fi supus unor negocieri în care nu ar avea un cuvânt de spus – exact ca la Yalta”, a explicat oficialul.
Diaconescu a subliniat că România a fost informată oficial despre aceste discuții, fără însă a fi parte activă în ele.
Întâlnirea dintre Ilie Bolojan și Emmanuel Macron: Un parteneriat strategic?
În acest context tensionat, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, s-a aflat miercuri la Paris, unde s-a întâlnit cu președintele francez Emmanuel Macron. Întrevederea a avut loc în cadrul unui summit european dedicat situației din Ucraina și securității regionale.
Potrivit lui Diaconescu, întâlnirea dintre Bolojan și Macron a fost una „extrem de bună”, iar Franța și-a reafirmat sprijinul pentru România ca partener strategic în Europa de Est.
„Președintele Macron a făcut declarații publice importante și pare să considere că parteneriatul nostru de 16 ani are în continuare o valoare strategică semnificativă”, a precizat șeful cancelariei prezidențiale.
România, un viitor nesigur
Deși SUA au respins solicitările Rusiei, România trebuie să rămână vigilentă, având în vedere că dinamica geopolitică se poate schimba rapid.
Lipsa unor garanții ferme din partea Washingtonului și încercările Rusiei de a-și extinde influența în estul Europei pun România într-o poziție delicată. În acest context, consolidarea relațiilor cu aliații europeni, precum Franța, ar putea fi esențială pentru menținerea stabilității și securității regionale.
