ALEGERI SUB SEMNUL ÎNTREBĂRII /Blestemul softului

Ca şi în 2004, alegerile parlamentare din noiembrie sunt în pericol din cauza influenţei politice asupra unor chestiuni tehnice. Renunţarea ASESOFT de a mai continua contractul cu Autoritatea Electorală Permanentă, pentru realizarea softului pentru uninominale, ar putea duce până la amânarea alegerilor. Cum decizia companiei este definitivă şi irevocabilă, Guvernul este chemat să intervină de urgenţă pentru a rezolva criza. Soluţia ar fi desemnarea unei alte firme prin ordonanţă de urgenţă sau chiar a Institutului Naţional de Statistică. Nu este exclusă nici varianta updatării softului folosit la alegerile din 2004, care, deşi contestat, a fost declarat valabil în urma unei expertize realizate de un ONG din Belgrad. "Fără soft, nu există alegeri. Până nu se rezolvă problema softului, este clar că nu se pot desfăşura alegerile", ne-a declarat profesorul Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale. 

Decizia ASESOFT de a nu mai continua contractul cu AEP pentru elaborarea softului pentru uninominale ar putea avea efecte majore, mergând până la amânarea alegerilor. Cum Sebastian Ghiţă spune că decizia companiei sale este definitivă şi irevocabilă, Guvernul este chemat să intervină de urgenţă pentru a rezolva criza.

Nici nu a început bine campania electorală şi deja se prefigurează un nou scandal, care ar putea, în varianta cea mai neagră, să ducă la amânarea alegerilor din 30 noiembrie sau, în cel mai bun caz, numai să pregătească terenul pentru noi acuze ulterioare de fraude electorale. Ca şi în noiembrie 2004, “vinovatul” este softul necesar prelucrării şi centralizării rezultatelor alegerilor. Numai că, de data aceasta, punctul de pornire a scandalului este decizia de joi a companiei ASESOFT, care deţine firma câştigătoare a licitaţiei pentru elaborarea softului, TeamNet Internaţional, de a renunţa la contractul semnat la 24 octombrie cu Autoritatea Electorală Permanentă. Un contract a cărui valoare s-a ridicat la aproape 6 milioane de lei fără TVA, adică aproximativ 2 milioane de euro. Între cei doi actori, AEP şi TeamNet, a existat joi seară o rundă de discuţii, potrivit Autorităţii, dar o poziţie fermă din partea firmei de soft este aşteptată abia luni.

ASESOFT ACUZĂ PRESIUNI
Până luni însă, acţionarul majoritar al ASESOFT, Sebastian Ghiţă, ne-a explicat ieri că decizia de a renunţa la contract este una irevocabilă şi că firma va plăti penalizările aferente întreruperii contractului. Care a fost însă motivaţia care a stat la baza deciziei de a renunţa la îndeplinirea contractului cu numai două săptămâni înainte de certificarea spre neschimbare a produsului software?

“Ne-am trezit, după comunicarea obţinerii contractului de firma noastră TeamNet, că au apărut tot felul de comentarii şi articole cum că am susţine ba PNL, ba PD-L, ba PSD. Atunci când am observat că se încearcă apropierea unor chestiuni tehnice de chestiunile politice, am avut o discuţie cu directorii grupului, membrii în Consiliul de Administraţie, s-a votat şi s-a decis că mai bine renunţăm la contractul acesta. Decât să ne trezim după alegeri că vine unul sau altul dintre politicieni care a pierdut alegerile şi o să înceapă să acuze că nu a fost softul bun, că a fost nu ştiu cum, că a avut două coarne... Mai bine renunţăm acum, nu ne trebuie. Pentru noi e un simplu contract, nu avem nici o iubire de activitatea AEP. De ce să fim noi bălăcăriţi apoi? De ce să-i înjure apoi toţi pe oamenii de la firmă?”, spune Ghiţă. Întrebat dacă, având în vedere că reprezentanţii TeamNet au fost totuşi la discuţii cu cei de la AEP, s-ar putea reveni asupra deciziei de renunţare la contract sau dacă TeamNet, deşi membră a companiei, poate decide de una singură continuarea contractului, Ghiţă exclude categoric această posibilitate: “Decizia e luată, suntem acţionarii majoritari, directorul TeamNet nu face ce vrea el, face ce vrem noi”.

DAUNE DE 6 MILIOANE DE EURO?
O problemă importantă este însă cea privind pretenţiile financiare ce decurg din renunţarea la contractul respectiv. Potrivit caietului de sarcini elaborat de AEP în vederea licitaţiei, firmele trebuia să depună o garanţie de bună execuţie în valoare de 10% din valoarea contractului fără TVA. În cazul de faţă, această garanţie s-a ridicat la aproape 600.000 lei, adică 6 miliarde de lei vechi. Sebastian Ghiţă spune că firma sa va renunţa la această sumă fără nici o problemă, numai că, potrivit unor surse, Autoritatea Electorală Permanentă are pretenţii mult mai mari. Astfel, invocând o altă prevedere din caietul de sarcini şi contract, care face referire la daunele cerute în cazul neîndeplinirii serviciilor solicitate, AEP le-a atras atenţia reprezentanţilor TeamNet că ar trebui să plătească daune în valoare de trei ori valoarea contractului, adică exact 6 milioane de euro. Ghiţă contestă însă această prevedere, invocând regulile generale ce guvernează orice contract şi merge ferm pe varianta celor 10%. Vicepreşedintele AEP, Marian Muhuleţ, nu a vrut să comenteze această divergenţă, spunând că abia luni se va lămuri situaţia, dar a contestat voalat suma vehiculată de Ghiţă.

GUVERNUL TREBUIE SĂ INTERVINĂ
Profesorul de ştiinţe politice Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al Autorităţii Electorale, apreciază că, indiferent cum ai privi lucrurile, situaţia este una extrem de complicată şi pare a preconiza debutul unei noi crize legate de alegeri: fie amânarea desfăşurării acestora, fie acuzaţii ulterioare de fraudare a scrutinului. Tocmai de aceea, în contextul menţinerii deciziei ASESOFT de încetare a contractului, profesorul Radu spune că singura instituţie care poate şi trebuie să rezolve problema este Guvernul. “Fără soft, nu există alegeri.

De aceea este nevoie de intervenţia urgentă a Guvernului pentru a rezolva această problemă, având în vedere termenele scurte, posibil printr-o ordonanţă de urgenţă prin care să desemneze altă firmă rapid sau poate chiar direct Institutul Naţional de Statistică, căci INS mereu a lucrat cu BEC, au utilizat soft-ul şi sunt specialişti”, ne-a spus ieri fostul vicepreşedinte al AEP, subliniind totuşi că, atunci când Guvernul intervine în procesul electoral, este o situaţie “cel puţin nefericită”.

Am încercat să lămurim dacă soft-ul utilizat la alegerile din 2004, desigur cu anumite actualizări specifice votului uninominal, ar putea fi utilizat din nou. Ipoteza, spune profesorul Radu, ar putea fi valabilă.

“Desigur că principiul matematic după care se lucrează este acelaşi, dar toate celelalte elemente sunt diferite. Unul dintre aspectele care nu există în softul anterior vizează departajarea candidaţilor după atingerea majorităţii absolute. Dar cei care au lucrat anterior cu acest soft ar putea face aceste modificări. Oricum, procesul electoral este compromis, iar politicienii pot pune ulterior sub semnul întrebării rezultatele alegerilor”, spune Alexandru Radu.

Cât priveşte ipoteza amânării alegerilor din această cauză, profesorul Radu spune că acest lucru este posibil. “Teoretic şi practic, această chestiune este posibilă. Până nu se rezolvă problema softului, este clar că nu se pot desfăşura alegerile”, conchide Alexandru Radu.

“Fără soft, nu există alegeri. De aceea este nevoie de intervenţia urgentă a Guvernului pentru a rezolva această problemă, având în vedere termenele scurte, posibil printr-o ordonanţă de urgenţă, prin care să desemneze altă firmă rapid sau poate chiar direct Institutul Naţional de Statistică, căci INS mereu a lucrat cu BEC, au utilizat soft-ul şi sunt specialişti”
profesor Alexandru Radu, fost vicepreşedinte al AEP

 

Precedentul 2004: “Arestaţi Institutul de Statistică!”

“Supravegheaţi directorul de statistică de la INS! Arestaţi directorul firmei de software!”, au fost cuvintele care s-au auzit în noiembrie 2004, înainte de turul al doilea al prezidenţialelor.

Acuzele de fraudare a alegerilor au venit din partea candidatului la prezidenţiale al Alianţei D.A, Traian Băsescu, care a vorbit despre transferarea a 160.000 de voturi nule către contracandidatul său Adrian Năstase şi a alte 100.000 la Camera Deputaţilor şi Senat către PSD, reprezentând în procente o diferenţă de 2,5%. Acuzele Alianţei se axau pe raportările pe care BEC le făcuse a doua zi după alegeri, luni, pentru rezultatele parţiale. Astfel, la ora 12:00, în raportul BEC figurau 392.447 de voturi nule, pentru ca în cel de la ora 17:00 numărul acestora, în loc să crească, scăzuse la 232.597. “Nu avem dubii că este fraudă. (...) Cerem arestarea imediată a directorului care a pregătit softul de fraudare”, acuza atunci Traian Băsescu. INS, implicat în centralizarea şi calcularea rezultatelor, a răspuns atunci acuzaţiilor explicând că aproximativ 500-600 de secţii de vot au făcut greşeli în completarea proceselor verbale, completând aceleaşi date la doi indicatori diferiţi. Ulterior, rapoartele greşite au fost refăcute. “Incriminate” la momentul respectiv au fost firmele de soft Total Soft şi Net Consulting. De altfel, după cum a declarat atunci secretarul general al al INS, Gabriel Jifcu,  Net Consulting, firma care realizase aplicaţia folosită la centralizarea voturilor, obţinuse contractul în valoare de aproape 16 miliarde de lei (vechi) prin încredinţare directă. S-a cerut expertiza internaţională pentru verificarea softului. Un raport al OSCE nota mai târziu că verificarea a fost efectuată cu câteva zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale de către o organizaţie neguvernamentală cu sediul în Belgrad, Centrul pentru Alegeri Libere şi Democraţie (CeSID), care a beneficiat de acces nerestricţionat la toate documentele şi datele relevante. “După o investigaţie ce a durat mai multe zile, CeSID a tras concluzia că «nu au fost găsite date incorecte sau introduse incorect», iar rezultatele obţinute de programul folosit de CeSID au corespuns exact rezultatelor oficiale”, se mai arăta în raportul OSCE. În august 2005, Parchetul General a dat NUP în cazul dosarului privind fraudarea alegerilor din noiembrie 2004.

 

Aproape gata

Procedurile pentru achiziţionarea softului necesar centralizării şi numărării voturilor au fost declanşate de AEP cu câteva luni înainte, însă ghinionul s-a ţinut scai. La prima licitaţie deschisă anunţată, numărul firmelor interesate a fost mai mic decât cel prevăzut de lege, motiv pentru care demersurile au fost anulate. În consecinţă, la începutul lunii octombrie, AEP a trecut la procedurile de negociere cu anunţ de participare. Rezultatul, atribuirea contractului firmei TeamNet, a fost anunţat de AEP săptămâna trecută, la 24 octombrie. Conform caietului de sarcini, produsul software trebuia elaborat până la data de 14 noiembrie. Până atunci, softul ar fi trebuit şi testat, iar cu 10 zile înainte de data alegerilor, adică la 20 noiembrie, produsul trebuia certificat spre neschimbare. Conform unor surse, produsul software ar fi aproape realizat de către TeamNet.