Alegerile pentru Parlament - in 2004 ca in 1991

La alegerile parlamentare din noiembrie, romanii vor vota tot pe liste, potrivit legii care le reglementeaza, dar care inca nu a fost finalizata de deputati.

Nimic nou sub soare in Legea alegerilor

La 28 noiembrie, romanii se vor duce din nou la urne, pentru a decide cine va ocupa, pentru urmatorii patru ani, fotoliile din Parlament. Dar legea care reglementeaza alegerile nu este inca finalizata de deputati, desi nu aduce nici o schimbare de proportii.

Pachetul de legi electorale a facut multa valva in Parlament, de cand a aparut in stadiu de proiect pana a ajuns sa fie votat de plen. Dar, desi legile electorale au fost depuse la Parlament din iarna lui 2003, ele nu au fost finalizate toate. Dintre cele trei proiecte pe care le continea pachetul - legea pentru alegerile locale, cele prezidentiale si cele parlamentare - ultimul proiect nu este finalizat. La doar trei luni pana la alegerile pentru Parlament, inca nu s-a decis cum anume ii vor alege cetatenii pe viitorii senatori si deputati. Proiectul de lege privind alegerea Camerei Deputatilor si Senatului se afla inca pe masa de lucru a deputatilor.

PROCEDURI. Legea restanta a fost votata doar de senatori pe ultima suta de metri a sesiunii parlamentare din februarie-iunie anul acesta. Acum, asupra ei trebuie sa se pronunte Camera Deputatilor, dar exista un impediment. Sesiunea parlamentara ordinara incepe la 1 septembrie, iar daca proiectul de lege ar intra in dezbaterea plenului Camerei Deputatilor la doar o luna pana la alegeri, presiunea timpului ar fi foarte mare. Mai mult decat atat, deputatii au avut termen de depunere a amendamentelor pe marginea proiectului de lege pana la 1 august, trimitandu-le la comisia speciala pentru elaborarea legilor electorale. In principiu, comisia trebuie sa se intruneasca inainte de inceperea sesiunii parlamentare, pentru a pune pe hartie raportul asupra proiectului, dar si aici exista o problema.

PROBLEME. Presedintele comisiei speciale este pesedistul Viorel Hrebenciuc, iar din comisie fac parte si Octav Cozmanca, presedintele executiv al PSD, alaturi de ministrul Transporturilor Miron Mitrea si de senatorul PSD Doru Ioan Taracila. Toti pesedisti cu state vechi, membrii comisiei sunt prinsi pana peste cap cu problemele de partid - alegeri interne si altele asemenea, iar participarea lor la sedintele comisiei este pusa sub semnul intrebarii. Surse din comisia electorala ne-au mar-turisit ca acestia nu mai pot fi gasiti nici macar la telefon in ultimul timp, "ce sa mai vorbim de intalniri sau sedinte". In acest context a aparut ideea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului, programata - cel mai probabil - in ultimele doua saptamani ale lunii august, pentru a finaliza, in principal, proiectul legii alegerilor locale. Totusi, pana in prezent nu s-a luat o decizie definitiva in legatura cu stricarea vacantei alesilor, pentru a-i aduce la Bucuresti la vot. De altfel, reprezentantii partidului de guvernamant nu au putut fi contactati telefonic pentru declaratii in legatura cu activitatea comisiei si cu stadiul in care se afla proiectul de lege pentru alegerile parlamentare.

PERMANENTA. In forma trecuta deja de Senat, proiectul de lege pentru alegerile parlamentare a preluat multe din prevederile adoptate deja in legea alegerilor locale. Potrivit senatorului PNL Nicolae Vlad Popa, membru al comisiei speciale, cele mai multe dintre reglementarile prinse in proiect "au fost transferate din legea veche", ceea ce inseamna ca cele doua vor fi foarte asemanatoare, cu conditia ca plenul sa adopte proiectul fara modificari semnificative. Pentru alegerile din toamna, proiectul de lege prevede o perioada de campanie electorala identica cu cea de la alegerile locale: 30 de zile. "Singurul lucru care poate fi considerat spectaculos ca si prevedere noua este posibilitatea oferita sefului statului de a candida ca si independent pe listele de partid, restul este cam la fel cu Legea 68 din 1991, dupa care, cu modificarile de rigoare in timp, s-au tinut toate alegerile pana acum", ne-a confirmat deputatul PD Ioan Onisei lipsa de inovatie a pachetului legislativ. "Varianta de scrutin si distribuirea de mandate se fac pe baza sistemului Hondt, sistemul legii inca in vigoare, cu circumscriptii la nivelul fiecarui judet", ne-a spus democratul. Si mai exista exemple de folosire a prevederilor legislative deja votate: pentru publicitatea electorala si pentru urna mobila comisia electorala a luat ce s-a adoptat pentru alegerile locale si a trecut in proiectul pentru alegerea Camerei Deputatilor si Senatului.

VOT UNINOMINAL

Alegerea senatorilor si deputatilor nu pe liste, ci dupa nume a disparut cu totul din proiect, desi a provocat discutii acerbe si in cadrul spectrului politic, si in societatea civila. Initial, PSD propusese vot uninominal pentru Senat, iar PNL si PD pentru ambele camere ale Parlamentului. In primele discutii ale comisiei electorale, nici una din variante nu a intrunit doua treimi din voturi, fiindca PRM si UDMR s-au opus iesirii din sistemul votului pe liste, asa ca "ideea a murit in fasa", ne-a spus, cu obida, democratul Ioan Onisei. Numai numarul de parlamentari se micsoreaza, dar nesemnificativ, proportional cu scaderea populatiei. Astfel, in legislatura viitoare vom avea cu doi senatori si zece deputati mai putin.