Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Intr-un interviu acordat Mediafax, ambasadorul agreat al Olandei la Bucuresti, Matthijs van Bonzel, a declarat ca tara sa va mentine restrictiile pe piata muncii pana la 1 ianuarie 2014, precizand ca pana atunci Haga ia masuri impotriva exploatarii muncitorilor straini.
Va prezentam interviul integral
Intrebare: Sunteti in Romania de aproape patru luni...
Raspuns: Exact.
Ati venit anul trecut aici.
Am venit la sfarsitul anului trecut, da.
Dar nu v-ati prezentat scrisorile de acreditare presedintelui. stiu ca ati prezentat la MAE scrisorile de acreditare, dar nu v-ati intalnit si cu presedintele. Care este cauza?
Este corect, nu mi-am prezentat inca scrisorile. Astept inca o programare.
Stiu ca alti ambasadori au venit mai tarziu, dar si-au prezentat deja scrisorile. De exemplu, cel francez. Cine este de invinovatit pentru ca inca asteptati aceasta intalnire?
Este prerogativa oricarui sef de stat sa primeasca ambasadori. Deci, asta este situatia si eu astept invitatia sa.
Dar va simtiti afectata munca de aceasta intarziere, pentru ca, din ceea ce stiu, conform regulilor diplomatice, pana cand nu prezentati scrisorile de acreditare sefului statului nu puteti actiona pe deplin ca ambasador.
Pot sa-mi fac munca, pot sa vad multi oameni pe care este nevoie sa-i vad pentru a-mi face o impresie buna despre tara, pentru a stabili o cooperare, pentru a promova interesele economice. Deci, din punct de vedere practic, pot sa fiu activ profesional.
Fiindca l-am mentionat pe presedinte. Presedintele Basescu a criticat dur autoritatile olandeze. La sfarsitul anului trecut a spus ca, in timp ce Romania are Albita, Olanda are Rotterdam. "Romania are Albita. Olanda are Rotterdam-ul. Imi pare rau, nu Albita e poarta de intrare a tigarilor, a alcoolului, a drogurilor. si nu Romania, din neputinta, a legalizat prostitutia, nu Romania, din neputinta, a legalizat consumul de droguri", a spus presedintele. Si tot presedintele a facut si un apel la boicotarea produselor olandeze. Care este raspunsul sau comentariul dumneavoastra?
Relatiile economice se dezvolta foarte bine. Acesta este un lucru foarte bun. Si, in pofida crizei economice, cred ca, sprijinite de Guvernele noastre, investitiile si exporturile sunt permanent in crestere. Acesta este principalul lucru pe care l-am remarcat cu satisfactie. Exporturile Romaniei catre Olanda sunt in crestere, investitiile Olandei in Romania cresc. Suntem deja de ceva vreme principalul investitor strain in Romania. Avem deja peste 4.000 de antreprenori olandezi aici activi. Marea majoritate sunt IMM-uri, cred ca si acesta este un lucru important pentru ca inseamna ca micii oameni de afaceri vad oportunitati aici.
In ceea ce priveste Rotterdam-ul, acesta este de departe cel mai mare port din UE. Ceea ce inseamna ca este cea mai mare poarta de intrare pentru tot ceea ce este legal insa, fireste, daca esti mare, atragi inevitabil si tot ceea ce este ilegal. Deci, cred ca Rotterdam va fi mereu pe lista tuturor lucrurilor care intra in Europa. Pe de alta parte, noi suntem foarte mandri ca suntem lideri in investigatia si tehnologia necesare pentru a afla ce intra in tara. Deci, avem un sistem care scaneaza 100% containerele care intra in UE prin portul Rotterdam, iar acest lucru ne permite intr-o mare masura sa excludem lucrurile care nu vrem sa intre in UE. Si putem dezvolta aceste tehnologii si le putem extinde si eficientiza si le putem exporta, sa le impartim cu ceilalti parteneri, astfel incat Europa sa devina tot mai rezistenta la lucrurile ilegale.
Iar in ceea ce priveste drogurile, poate ca ati aflat ca in Olanda avem o politica foarte diferita in ceea ce priveste consumul de droguri. Suntem foarte stricti in ceea ce priveste comertul si marii traficanti de droguri, dar tratam utilizatorii individuali de droguri mai degraba ca pe o persoana care fie are o problema pe care trebuie s-o abordam prin politicile de sanatate, fie - daca este vorba despre cineva care creeaza probleme in societate - avem sistemele normale de politie si justitie care sa se ocupe de acesti oameni. Deci, avem o abordare mai pragmatica fata de droguri, pe care am dezvoltat-o de-a lungul anilor si care are rezultate relativ pozitive.
Deci, acesta este raspunsul dumneavoastra.
Deci, acesta este raspunsul meu.
Pe de alta parte, premierul olandez Mark Rutte a facut niste afirmatii dure. El a spus, la 1 martie, ca Romania si Bulgaria nu au facut suficiente progrese pentru a obtine sprijinul Olandei pentru a adera la Spatiul Schengen. si de asemenea a spus ca este sceptic in ceea ce priveste capacitatea Romaniei si a Bulgariei de a securiza frontiera Schengen ca membre ale acestui spatiu. Va rog sa detaliati comentariile premierului si sa spuneti de ce Olanda considera ca Romania nu este pregatita sa adere la Schengen.
Noi acordam o foarte mare importanta cantitatii si calitatii masurilor pe care tarile le adopta si le aplica in ceea ce priveste controlul frontierelor, dar si sistemului din spatele acestora, care le guverneaza. De asemenea, acordam o foarte mare importanta raportului MCV care arata in ce masura Romania si Bulgaria aspira si se apropie tot mai mult de obiectivele fixate in cadrul acestui mecanism. Din rapoartele tehnice, vedem ca sunt inca unele deficiente, ca au fost facute progrese si speram ca in cursul acestui an vom vedea si mai multe progrese facute.
Dar, din experienta dumneavoastra aici, impartasiti opiniile domnului premier?
El evalueaza rapoartele pe masura ce le primim si continuam sa evaluam noile rapoarte. In iulie va fi facut public un raport foarte important privind MCV care va masura progresele facute de Romania si Bulgaria in privinta tuturor obiectivelor fixate, din ultimii cinci ani. Acela va fi un raport major in aceasta evaluare a progreselor facute.
Apropo de raportul MCV pe care il asteptati in aceasta vara. Vorbind deschis, chiar va asteptati ca Guvernul dumneavoastra sa-si schimbe pozitia pe care a avut-o pana in prezent? Adica, sunt semnale pozitive pana acum?
Totul depinde de continutul raportului MCV. Raportul MCV nu este ceva ce am stabilit noi, este ceea ce Comisia Europeana a stabilit ca instrument, in acord cu toate statele membre, inclusiv Romania si Bulgaria, pentru a analiza in Romania si Bulgaria modul in care statul de drept si politicile anticoruptie sunt coroborate si pentru masurarea progreselor in aceste domenii. si pe aceasta baza vom trage concluziile.
Dar stiti ca au fost multe critici pe tema aceasta, pentru ca s-a spus ca este o legatura nepotrivita intre MCV si aderarea la Schengen, spunandu-se ca, de fapt, MCV nu ar trebui luat in calcul ca o conditie pentru aderarea la Spatiul Schengen.
Noi credem ca da un indiciu clar pe baza unor criterii clare, comune, stabilite la nivel european despre progresul facut in tarile care vor sa adere la comunitatea Schengen. Pe aceasta baza, putem sa luam o decizie. Asa cum stiti, pentru aderarea la Schengen trebuie luata o decizie in unanimitate, ceea ce inseamna ca fiecare stat membru trebuie sa traga o concluzie proprie, bazata pe fapte. Faptele sunt atat de natura tehnica precum si legate de increderea pe care o avem in functionarea sistemului statului. Pe aceste baze, trebuie sa putem fi increzatori in sistemul autoritatilor tarii respective.
Vreau sa va rog ca dincolo de aceste comentarii ale dumneavoastra care au un caracter general, sa dati trei exemple - sau daca aveti mai multe, foarte bine - trei exemple de evenimente din Romania care va fac sa simtiti ca nu a sosit timpul sa luati o decizie privind aderarea Romaniei la Schengen.
Cred ca ar trebui sa ne uitam la masurile luate, la progresul care este deja vizibil. si cred ca, daca vom continua pe aceasta linie, suntem pe calea cea buna.
Un punct specific este Strategia anticoruptie, care a fost acceptata de Guvern ca atare, ceea ce reprezinta un pas major inainte. Aceasta este acum trimisa la Parlament, iar Parlamentului i se cere sa o accepte ca atare. Ea include si elemente despre imunitatea parlamentara. Toate acestea sunt cruciale. Iar ministrul Predoiu a spus corect ca ar trebui ca intr-un stat de drept nicio persoana care comite o ilegalitate sa doarma linistita. Sistemul legal functioneaza si ii va gasi pe aceia care nu respecta legea. Aceasta dezvoltare este cruciala si constat progrese si sper ca acestea sa continue si in final sa conduca la rezultate pozitive.
Ma scuzati, dar eu v-am cerut trei exemple concrete de evenimente din Romania care sa arate ca Romania nu este inca suficient pregatita pentru aderarea la Schengen.
Eu vreau sa privesc mai degraba pozitiv. Avem criteriile din cadrul MCV. Pe masura ce aceste criterii sunt indeplinite gradual, tara se apropie de nivelul pe care Romania si toata UE si l-au stabilit ca orizont pentru indeplinirea criteriilor privind statul de drept si combaterea coruptie. Deci, toate lucrurile care contribuie la apropierea de acest orizont contribuie, in final, la obtinerea de rezultate pozitive.
Imi pare rau, dar raspunsul dumneavoastra este insuficient. Pentru ca este minunat ca vedeti lucrurile in mod pozitiv, dar fapt este ca ramane o decizie negativa. Deci, care sunt exemplele concrete. Mentionati-le, astfel incat sa putem spune iata ceea ce asteapta cel mai important oficial olandez din Romania.
Am elementele din raportul MCV. Sunt elemente pe care poporul roman, Romania, politicienii romani le au si ei. E acelasi raport.
Bine, pentru ca insistati cu raportul MCV, spuneti care sunt principalele elemente pozitive pe care asteptati sa le vedeti incluse in raportul din vara sau pe care v-ar placea sa le vedeti incluse in raportul din vara.
Am aici, din raportul Comisiei Europene care conchide ca trebuie imbunatatita combaterea coruptiei la nivel inalt, numirile la inalta Curte. CE de asemenea conchide ca este nevoie de mai multe rezultate in combaterea coruptiei la achizitiile publice. si toate acestea sunt criterii in cazul carora Europa spune ca este nevoie sa vada mai multe rezultate. Deci, acestea sunt punctele pe care le urmarim si acestea sunt punctele relevante pentru luarea in calcul a unei decizii pozitive sau nu in ceea ce priveste Schengen.
Romanii ar spune ca legatura intre accesul la Spatiul Schengen si achizitiile publice este cumva foarte indepartata.
Statul de drept se refera la tot ceea ce afecteaza functionarea statului, iar functionarea statului este cruciala pentru a gestiona problema controlului frontierelor externe. si de asemenea modul de functionare in interiorul sistemului. Sunt lucruri care in general sunt relevante pentru a functiona in interiorul UE si lucruri despre care o larga majoritate din Parlamentul nostru crede ca UE ar trebui sa le consolideze: cum functioneaza statul, cum functioneaza autoritatile, sa avem disciplina necesara pentru a respecta regulile stabilite mai intai la Bruxelles si sa le implementam in legea nationala si sa le respectam.
Cred in continuare ca nu ati mentionat exemplele specifice pe care le-am solicitat, insa ati spus lucruri foarte interesante despre modul in care un stat ar trebui sa functioneze in UE si m-a dus cu gandul la un subiect despre care vroiam sa va intreb - site-ul PVV. A fost o dezbatere in PE, au fost critici puternice ale oficialilor UE, n-am sa mentionez oficialii romani, ci oficialii UE care au considerat acest site discriminatoriu. Premierul Rutte nu a sustinut ideea acestui site dar nici nu a respins-o, insa Guvernul dumneavoastra coopereaza cu PVV. Cum comentati aceasta situatie din perspectiva valorilor UE pe care le-ati mentionat si a tuturor acestor critici?
Premierul a spus foarte clar in comentariile sale ca nu vrea sa reactioneze in legatura cu initiative specifice ale niciunui partid politic din Olanda. El urmareste propria linie, care e cea a Guvernului si acorda mare importanta respectarii statului de drept. Deci, daca ar fi vreun caz de discriminare, natura acestuia trebuie stabilita de judecatori. Sunt posibilitati de a merge la Avocatul poporului sau la judecatori, sunt legi referitoare la discriminare, exista principiul nediscriminarii in legislatia europeana. Toate acestea trebuie judecate conform principiilor statului de drept.
Aveti cunostinta daca s-a adresat cineva Avocatului poporului, daca s-au primit plangeri?
Cred ca au primit niste scrisori. Nu stiu cum sunt gestionate, dar aceasta este sarcina lor, este competenta Ombudsmanului legat de chestiuni guvernamentale si a judecatorilor in ceea ce priveste aspectele sociale.
Iar premierul coopereaza cu cineva care este investigat de Ombudsman.
Guvernul are propria linie, propria responsabilitate in ceea ce priveste muncitorii din alte state UE. Se iau masuri clare pentru a controla migratia si pentru a oferi muncitorilor masurile de securitate necesare, pentru a le permite sa munceasca, sa functioneze in societate, in economie. Aceasta este responsabilitatea premierului, a Guvernului.
Situatia politica interna este complicata in Olanda. Iar oficialii romani au pus pe seama situatiei politice interne opozitia Guvernului olandez fata de aderarea Romaniei si Bulgariei la Schengen. Ce le raspundeti?
Daca va uitati la situatia din Parlament, avem o larga majoritate care sustine aceasta linie, respectiv ca avem nevoie de raportul MCV ca un indiciu pozitiv ca putem spune "Da" aderarii Romaniei si Bulgariei la Schengen. Exista o larga majoritate a parlamentarilor, cred ca patru cincimi din parlamentari, care sustin pozitia Guvernului in acest caz, si anume ca sunt necesare doua rapoarte consecutive privind mecanismul MCV pentru a indica faptul ca Romania si Bulgaria sunt pregatite sa adere la Schengen. Deci, nu este doar o chestiune legata de coalitia care sustine Guvernul, este dincolo de aceasta coalitie. Trebuie, ca Guvern, sa ne convingem noi insine si apoi sa mergem in Parlament si sa convingem Parlamentul.
Asadar, care este procedura? inteleg ca dupa raportul MCV din vara acestui an va fi o dezbatere in Parlamentul dumneavoastra, iar parlamentarii vor trebui sa decida daca raportul este suficient?
Avem raportul MCV in iulie. Pe aceasta baza, Guvernul va redacta o pozitie scrisa pe care o vom prezenta in Parlament. Parlamentul nostru da un mandat Guvernului nostru inainte de Consiliul JAI din septembrie si astfel Guvernul nostru va fi sustinut de Parlamentul nostru sau nu sa se duca la Bruxelles si sa spuna "Da" sau "Nu" privind aderarea Romaniei la Schengen.
Si va repet intrebarea de mai devereme: va asteptati intr-adevar la o schimbare de atitudine a Guvernului dumneavoastra?
Depinde totul de raportul MCV.
V-am auzit mentionand oamenii de afaceri olandezi din Romania. Ei sunt o comunitate foarte importanta cu investitii foarte importante aici. stiti ca ei au pledat cu putere pentru aderarea Romaniei la Schengen, dar nu i-ati ascultat prea mult. si apropo, au criticat si pozitia Guvernului olandez legata de site-ul PVV.
Ceea ce eu apreciez este ca oamenii de afaceri se organizeaza si iau pozitie. Fac acest lucru in mod constant si clar si in Olanda. isi expun punctul de vedere, isi exprima interesele, ceea ce e bine. Parlamentul, Guvernul, opinia publica, media cunosc astfel care sunt interesele lor. Sunt si alte interese pe care Guvernul si Parlamentul trebuie sa le ia in calcul. si masoara aceste interese ale mediului de afaceri prin raportare la alte interese de care trebuie sa tina seama, ca de exemplu: ordinea publica, interesele sindicale, obligatiile internationale ale tarii. Oamenii de afaceri au o clara opinie despre Romania care arata ca au incredere in aceasta tara, ca vor sa investeasca in aceasta tara si ca vad multe oportunitati de dezvoltare si da isi exprima foarte clar opinia.
Dar vi se plang de toate aceste aspecte, precum regulile statului de drept? Dumneavoastra ce va spun?
Ei isi expun opinia exprimata si in conferintele lor de presa si in declaratiile lor. Eu o iau in considerare si transmit mai departe la Haga, Guvernului.
Si cum se face ca Guvernul nu ia in calcul opinia lor?
Pai asa cum v-am spus, Guvernul trebuie sa tina cont de mai multe interese ale diferitilor actori ai societatii.
Imi aduc aminte ca in toamna acestui an mai multe camioane cu marfa olandeza au fost oprite la frontiera romaneasca. Autoritatile romane au spus atunci ca exista niste suspiciuni legate de acestea. Stiti care a fost, in final, rezultatul analizelor? Ce s-a intamplat?
Cred ca de fapt s-a intamplat ca aplicarea regulilor fito-sanitare ale UE nu a corespuns cu asteptarile. Lucrurile au fost corectate. Aplicarea acestor reguli de catre autoritatile vamale a fost un pic diferita fata de ceea ce se astepta din partea lor.
Cum adica?
Adica daca un camion vine la frontiera cu plante si nu are pasaport pentru ca transportatorul considera ca aceste plante nu au nevoie de pasaport iar vamesul spune ca trebuie sa ai pasapoarte, fie este vina transportatorului - pentru ca de exemplu respectivul tip de planta are nevoie de pasaport - fie a vamesului - pentru ca marfa transportata nu are nevoie de pasaport. A fost o astfel de situatie. in cele din urma, s-a stabilit ca nu era nevoie de astfel de pasaport si ca avea acces liber pe piata romaneasca. si nu am mai avut astfel de situatii de atunci. Nu ma astept la alte situatii de acest gen.
Vorbind tot despre afaceri, despre o posibila afacere. Recent, vicepresedintele Comisiei de aparare din Camera Deputatilor din Romania a spus ca avioane F-16 apartinand Guvernelor portughez si olandez ar putea fi cumparate de autoritatile romane. Ce puteti spune despre o astfel de tranzactie?
Informatia este corecta. Avem de vanzare 15 avioane. Sunt in stare foarte buna, au fost bine ingrijite in scurta lor viata. Sunt de vanzare si noi am vrea sa le dam unei alte tari NATO. Asta va pot spune.
Dumneavoastra sau cineva din Guvernul duneavoastra poarta deja discutii oficiale cu autoritatile romane?
Exista un schimb de informatii intre parti pe aceasta tema.
Si cat de vechi sunt?
Nu stiu, dar sunt in stare foarte buna. si sunt disponibile la vanzare.
Si cam cat ar costa? Macar aproximativ.
Nu pot sa fac speculatii despre pret. Nu va pot spune.
Se poate atasa unei astfel de tranzactii o conditie legata de construirea de infrastructura aeroportuara, de pregatirea pilotilor, de offset?
Toate lucrurile acestea depind de cerere si de oferta. si acestea trebuie discutate cu partile interesate. Aceste aspecte sunt discutate de parti si cred ca ambele parti si alte parti potential interesate negociaza aceste lucruri in general si la un moment dat se va ajunge la o concluzie.
Dar ce le-ati spune celor care in mod direct v-ar intreba daca achizitionarea acestor avioane ar putea fi si un pret pentru Schengen?
Nu. Aceste subiecte nu au nicio legatura.
Deci, le spuneti autoritatilor romane ca nu o sa va razganditi in privinta Schengen, indiferent cate avioane ar cumpara?
Asa cum ministrul Diaconescu a spus foarte corect, asa am citit, ca problema Schengen trebuie privita ca atare, de sine statator. Noi nu atasam si nu vom atasa nicio alta conditie. Schengen are de-a face cu regulile statului de drept aplicate la nivelul UE. Ca o tara deschisa, pentru noi controlul la frontiera este crucial. Deschiderea frontierelor interne si acceptarea unei frontiere externe comune este ceva ce noi consideram foarte important. Probabil aceasta explica de ce cel putin patru cincimi din Parlamentul nostru considera ca pana la urma Romania ar putea adera, insa ca trebuie sa intruneasca conditiile pe care le-am stabilit in comun cu Romania in ceea ce priveste aplicarea regulilor statului de drept si combaterea coruptiei.
Cand va asteptati ca discutiile pe tema F16 sa se incheie? Anul acesta?
Sunt mai multe parti interesate de aceste avioane. Deci, este vorba de a le face disponibile pe piata.
Spuneti ca sunt si alte tari, in afara de Romania, care sunt interesate sa le cumpere?
Da, da. Sunt mai multe parti. in NATO si din afara NATO. Asta conteaza. Pentru ca noi am prefera sa oferim aceste pretioase aparate unui alt aliat din NATO. Apropo, e important de subliniat ca sunt multe subiecte in care avem aceeasi opinie cu Romania. Nu ar trebui sa ne axam doar pe Schengen.
Da? Mentionati-le.
De exemplu, NATO, politica privind Orientul Mijlociu. Lucram impreuna in interiorul UE la consolidarea regulilor de drept si la adoptarea masurilor de consolidare a functionarii UE. Avem aceeasi pozitie privind disciplina bugetara si privind masurile economice si financiare in UE. Toate acestea sunt lucruri foarte importante.
Care sunt celelalte tari NATO interesate de avioanele dumneavoastra?
Nu pot specula. Am responsabilitatea mea privind Romania.
Ati mentionat punctele comune intre Romania si Olanda in UE, dar mai exista un subiect care nu este comun celor doua, si anume faptul ca muncitorii romani nu au acces liber pe piata muncii din Olanda. Va asteptati sa mentineti aceste restrictii pana la finalul perioadei maxim admise in UE de mentinere a restrictiilor, deci 1 ianuarie 2014?
Da, vom mentine actualul regim pana la sfarsitul lui 2013. Deci. intr-adevar. pana in 1 ianuarie 2014.
Deci, aplicati perioada maxima.
Da, am explicat Comisiei Europene ca actuala situatie justifica adoptarea acestor masuri. Desigur, realizam ca dupa 1 ianuarie 2014 trebuie sa fim pregatiti sa primim romani si bulgari. Asa ca profitam de aceasta perioada pentru a adopta masurile necesare pentru a face accesul unor noi muncitori gestionabil de catre societate. Luam masuri ca sa luptam impotriva exploatarii muncitorilor straini de catre agentiile care ii pun la munca pentru sume sub salariul minim. Vrem sa combatem firmele de recrutare care ii pun pe acesti oameni sa munceasca la negru si sa locuiasca in incaperi total nepotrivite. in acest moment, avem un aflux din tarile est-europene care au aderat mai devreme. Se muta in Olanda.
V-au afectat sau nu din punct de vedere economic?
Din punct de vedere macroeconomic, este un beneficiu. Daca analizezi micro, vezi ca acesti oameni sunt exploatati. si mai avem o problema: jumatate de milion de olandezi - in conditiile in care totalul populatiei este de 17 milioane - ar trebui, ar putea sa lucreze, dar beneficiaza de sprijin social. Guvernul vrea ca acesti oameni sa fie stimulati sa munceasca. si trebuie sa luam masurile pentru a le da imboldul corect pentru a munci. si, in timp ce facem acest lucru, am prefera sa nu avem un aflux de muncitori din alte state. (...) Ceea ce am observat cand am vizitat intreprinderile olandeze de aici, din Romania, este ca sunt foarte multumiti de angajatii romani. Vorbesc engleza fluent, sunt bine educati, nu numai ca au o educatie tehnica, ci si vorbesc, ofera un feed-back. si acest lucru este foarte bun. Pentru ca nu spun doar "Da, seful", ci vin si cu idei si acesti oameni vor sti sa-si gaseasca locul pe piata europeana.
Citește pe Antena3.ro
