Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
CAMERA DEPUTAŢILOR ● Lege adoptată după doi ani
Pentru prima oară în istoria postdecembristă, cetăţenii vor putea să-şi
aleagă în acest an parlamentarii şi preşedinţii de consilii judeţene
prin vot uninominal. După ce a zăcut doi ani în Parlament, legea care
reglementează acest nou sistem de vot a primit ieri undă verde de la
deputaţi.
CAMERA DEPUTAŢILOR ● Lege adoptată după doi ani
Pentru prima oară în istoria postdecembristă, cetăţenii vor putea să-şi aleagă în acest an parlamentarii şi preşedinţii de consilii judeţene prin vot uninominal. După ce a zăcut doi ani în Parlament, legea care reglementează acest nou sistem de vot a primit ieri undă verde de la deputaţi.
După aproape şapte ore de dezbateri aprinse, două pauze de consultări, cereri de retrimitere a proiectului la comisie, Camera Deputaţilor a adoptat cu 231 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" (PRM) şi 18 abţineri (UDMR), în calitate de Cameră decizională, legea privind alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal. PRM a anunţat imediat că va ataca la Curtea Constituţională noua lege electorală, nemulţumit de prevederile acesteia. Potrivit noilor prevederi, pentru organizarea alegerilor se vor constitui circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în Bucureşti şi una în străinătate. În cadrul fiecăreia din cele 43 de circumscripţii electorale se vor constitui colegii uninominale stabilite prin hotărâre de Guvern, pe baza normei de reprezentare, respectiv un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Alegătorul va trebui să pună ştampila pe un singur candidat şi în cadrul unui colegiu va fi ales un singur candidat. După ce vor fi declaraţi câştigători cei aflaţi pe prima poziţie, restul mandatelor se vor redistribui proporţional cu procentele obţinute de fiecare partid sau alianţă.
PRAG ALTERNATIV. Pragul electoral pentru accederea în Camera Deputaţilor şi Senat va fi de 5% sau alternativ, pentru cei care nu au reuşit să atingă acest prag, câştigarea a şase colegii de deputaţi şi trei de senatori. Acest lucru i-a nemulţumit pe cei de la UDMR, care doreau un prag alternativ de patru colegii la Cameră şi două la Senat. "Noi o să avem o problemă, dar o să încercăm să fim uniţi, însă şi dumneavoastră o să aveţi o problemă: lipsa noastră din Parlament", a spus deputatul UDMR Marton Arpad. Potrivit legii, candidaţii trebuie să depună cinci salarii minime brute pe economie, respectiv 2.000 lei noi. Pentru a putea intra în Parlament, minorităţile naţionale vor trebui să obţină, la nivel naţional, minimum 10% din numărul mediu de voturi valabil pentru alegerea unui deputat. De asemenea, candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de cel puţin 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 pentru Senat.
ŞI PENTRU CJ. Amendamentul PSD privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal a trecut şi el, după ce pesediştii au bătut palma cu democraţii, liberalii fiind împotrivă de teama unui atac la Curte pe această temă. Astfel, legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost şi ea modificată. Drept urmare, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi la fel ca primarii, prin scrutin uninominal. Prevederile noii legi electorale vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
Pentru prima oară în istoria postdecembristă, cetăţenii vor putea să-şi aleagă în acest an parlamentarii şi preşedinţii de consilii judeţene prin vot uninominal. După ce a zăcut doi ani în Parlament, legea care reglementează acest nou sistem de vot a primit ieri undă verde de la deputaţi.
După aproape şapte ore de dezbateri aprinse, două pauze de consultări, cereri de retrimitere a proiectului la comisie, Camera Deputaţilor a adoptat cu 231 de voturi "pentru", 11 "împotrivă" (PRM) şi 18 abţineri (UDMR), în calitate de Cameră decizională, legea privind alegerea deputaţilor, senatorilor şi a preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal. PRM a anunţat imediat că va ataca la Curtea Constituţională noua lege electorală, nemulţumit de prevederile acesteia. Potrivit noilor prevederi, pentru organizarea alegerilor se vor constitui circumscripţii electorale la nivelul celor 41 de judeţe, o circumscripţie în Bucureşti şi una în străinătate. În cadrul fiecăreia din cele 43 de circumscripţii electorale se vor constitui colegii uninominale stabilite prin hotărâre de Guvern, pe baza normei de reprezentare, respectiv un deputat la 70.000 de locuitori şi un senator la 160.000 de locuitori. Alegătorul va trebui să pună ştampila pe un singur candidat şi în cadrul unui colegiu va fi ales un singur candidat. După ce vor fi declaraţi câştigători cei aflaţi pe prima poziţie, restul mandatelor se vor redistribui proporţional cu procentele obţinute de fiecare partid sau alianţă.
PRAG ALTERNATIV. Pragul electoral pentru accederea în Camera Deputaţilor şi Senat va fi de 5% sau alternativ, pentru cei care nu au reuşit să atingă acest prag, câştigarea a şase colegii de deputaţi şi trei de senatori. Acest lucru i-a nemulţumit pe cei de la UDMR, care doreau un prag alternativ de patru colegii la Cameră şi două la Senat. "Noi o să avem o problemă, dar o să încercăm să fim uniţi, însă şi dumneavoastră o să aveţi o problemă: lipsa noastră din Parlament", a spus deputatul UDMR Marton Arpad. Potrivit legii, candidaţii trebuie să depună cinci salarii minime brute pe economie, respectiv 2.000 lei noi. Pentru a putea intra în Parlament, minorităţile naţionale vor trebui să obţină, la nivel naţional, minimum 10% din numărul mediu de voturi valabil pentru alegerea unui deputat. De asemenea, candidaţii independenţi trebuie să fie susţinuţi de cel puţin 2.000 de alegători pentru Camera Deputaţilor şi 4.000 pentru Senat.
ŞI PENTRU CJ. Amendamentul PSD privind alegerea preşedinţilor de consilii judeţene prin vot uninominal a trecut şi el, după ce pesediştii au bătut palma cu democraţii, liberalii fiind împotrivă de teama unui atac la Curte pe această temă. Astfel, legea privind alegerea autorităţilor administraţiei publice locale a fost şi ea modificată. Drept urmare, preşedinţii de consilii judeţene vor fi aleşi la fel ca primarii, prin scrutin uninominal. Prevederile noii legi electorale vor intra în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial.
