Băsescu susţine amprentările

"Am avut o discuţie deschisă. A cerut directive şi din partea noastră nu există nici o obiecţie în a ţine cont de de recomandările sale. Nu există nici o obiecţie din partea lui în ceea ce priveşte linia pe care intenţionăm să o adoptăm. Totul va fi făcut în spiritul respectului faţă de normale italiene şI internaţionale pentru a rezolva indecenţa taberelor de romi”, a declarat Maroni, citat de la Repubblica, despre stadiul discuţiilor cu preşedintele României, pe tema amprentărilor.

La începutul săptămînii, proaspăt întors din Franţa, de la Sommet-ul pentru Mediterana, preşedintele Traian Băsescu a criticat "indignarea” unor jurnalişti, "SRL”-uri şi instituţii private care au luat poziţie pe tema amprentării romilor din Italia. "Am văzut indignarea manifestată public de către nişte oameni care au dreptul să şi-o manifeste, dar nu batjocorit, de genul «noroc că ne ocupăm noi». Aş vrea să fac precizarea că statul român nu îşi abandonează cetăţenii", a declarat Traian Băsescu, citat de Mediafax. Preşedintele a mai spus că a vorbit cu premierul italian Silviu Berlusconi despre situaţia românilor din Peninsulă şi că statul român nu este obligat "să procedeze la fel cum procedează oameni de presă".

Preşedintele nu a comentat însă nimic săptămîna trecută, cînd reprezentanţii PD-L din Parlamentul european nu au votat pentru rezoluţia care cerea guvernului italian să stopeze amprentarea romilor. Reprezentanţii PD-L fac parte din gruparea PPE, care este o susţinătoare a Guvernului Berlusconi. Grupul PPE-DE şi extremiştii din Parlamentul European au cerut o amînare a votului în privinţa rezoluţiei, pe motiv că aceasta s-ar baza pe informaţii neverificate sau pe informaţii din presă.

Chiar şi cu opoziţia PPE-DE, rezoluţia a fost adoptată. Prin ea se cerea autorităţilor italiene să nu mai preleveze amprentele romilor, inclusiv ale minorilor, deoarece această acţiune constituie în mod clar un act de discriminare pe criterii de rasă şi origine etnică. Mai mult, 120 de eurodeputaţi şi-au adăugat amprentele personale pe o petiţie prin care protestau faţă de politică Guvernului italian în privinţa romilor.

Europarlamentarii şi-au mai exprimat în rezoluţie preocuparea faţă de afirmaţia prezentă în decretele şi ordinele administrative emise de Guvernul Italiei, protrivit căreia prezenţa taberelor de romi în împrejurimile marilor oraş constituie o gravă ameninţare socială, fapt ce justifică declararea stării de urgenţă pe o durată de 12 luni.

DECIZIE. Toţi italienii vor fi amprentaţi, iar prezenţa amprentelor pe cărţile de identitate va fi obligatorie de la 1 ianuarie 2008, au decis aseară comisiile de Bilanţ şi Finanţe din camera Parlametului italian, potrivit Reuters Italia.

Măsura – conţinută într-o propunere făcută de Pdl (alianţa aflată la guvernare) este un amendament la un articol referitor la durata de valabilitate a documentului de identitate, dar pare să fie destinată să liniştească aprinsele discuţii apărute în urma campaniei prin care guvernul italian îşi propunea să-i amprenteze pe romi din Peninsulă.

MARONI NU RENUNŢĂ. Ministrul de Interne, Roberto Maroni, a anunţat însă că nu va renunţa la decizia de a-i amprenta pe romi, aşa cum i-a cerut în această dimineaţă Walter Veltroni, liderul PD. "De ce s-o retragem? Trebuie citite documentele care prevăd recensămîntulromilor din tabere şi nu măsuri împotriva romilor. Veltroni să recitească pactul pentru siguranţă de la Milano pe care Amato l-a semnat în timpul guvernării Prodi. Acolo se vorbea despre o <> în privinţa romilor, acolo era discriminare etnică şI noi am corectat-o.”, a spus Maroni. Ministrul de Interne a mai spus că opoziţia actuală a uitat probabil că "indecenţa taberelor de romi a fost tolerată de ei”. Doar la Roma sunt 7.000 de minori în taberele de romi, iar mai puţin de o mie dintre ei se duc la şcoală, a mai declarat Maroni.