Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Bilanțul atacurilor cu exepții de neconstituționalitate sau al sesizării unor conflicte juridice de natură constituțională făcute de Klaus Iohannis, în ultimii patru ani, demonstrează inutilitatea întrebărilor pe care președintele urmează să le adreseze la referendumul consultativ pe care Cotroceniul îl organizează pe 26 mai. Astfel, una dintre întrebări care vizează “temele justiției” urmărește aceleași probleme pentru care Iohannis a atacat la CCR legile justiției sau cele de modificare a codurilor penale de nu mai puțin de șapte ori în ultimul an, din care, în șase rânduri, Curtea Constituținală i-a respins obiecțiile. Iar a doua temă, referioare la posibilitatea ca Ordonanțele de Urgență ale Guvernului să poată fi atacate la CCR și de alte instituții decât Avocatul Poporului, este la fel de inutilă. Asta, deoarece Klaus Iohannis a sesizat, începând cu anul 2015, CCR în nu mai puțin de zece ori anumite legi de aprobare a unor OUG-uri, fiindu-i admise, până în prezent, cinci astfel de acțiuni.
Președintele Klaus Iohannis a atacat actele Parlamentului la Curtea Constituținală în nu mai puțin de 67 de ocazii, începând cu anul 2015. Dacă, în primul an de mandat, când la Palatul Victoria se afla Guvernul Ponta, președintele a sesizat CCR în 5 rânduri, pe vremea când Executivul era condus de Dacian Cioloș, Iohannis a atacat actele Parlamentului doar de trei ori. Același număr de atacuri l-a avut și în timpul guvernelor conduse de Sorin Grindeanu și Mihai Tudose. Numai că, după ce, la Palatul Victoria, s-a instalat Guvernul Dăncilă, Klaus Iohannis și-a făcut un adevărat scop în a bloca activitatea coaliției de guvernare. În 2018, președintele a sesizat CCR de 45 de ori, iar, doar de la începutul anului curent, Curtea a fost sesizată de Palatul Cotroceni de 11 ori.
Obsesia justiției
Tema de campanie a președintelui Klaus Iohannis este “justiția”. Atât în campania din 2014, când a candidat, prima dată, pentru funcția prezidențială, cât și în campaniile care au avut loc în anul 2016, când partidul pe care îl susține a pierdut, cu brio, alegerile, tema a fost reluată. În 2019, președintele speră să obțină un scor mare pentru PNL folosind aceeași rețetă și organizează, odată cu alegerile europarlamentare din 26 mai, un referendum consultativ pe teme de justiție, Acest referendum urmează să fie un barometru și pentru alegerile prezidențiale de la sfârșitul anului.
Obiectivul lui Iohannis de a bloca orice inițiativă parlamentară sau guvernamentală de modificare sau de îmbunătățire a legislației din domeniul justiției sau al codurilor penale pare a fi unul obsesiv, având în vedere că, numai în 2018, președintele a atacat de șapte ori la Curtea Constituțională toate actele normative elaborate și votate în aceste domenii. Este vorba despre legile de modificare a Legii 303/2004, privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii 304/2004, privind organizarea judiciară și a Legii 317/2004 privind CSM, pe unele chiar de câteva ori. Toate sesizările au fost respinse de către CCR. Iohannis a atacat, în două rânduri, și legile de modificare a Codului Penal și a Legii 78/2000. Abia la sfârșitul anului trecut, o astfel de sesizare a fost admisă, parțial.
Citește pe Antena3.ro
A atacat și ce spune, prin referendum, că nu poate
A doua temă a referendumului vizează, printre altele, și posibilitatea ca ordonanțele de urgență ale Guvernului să poată fi atacate la Curtea Constituțională și de alte autorități ale statului decât Avocatul Poporului. Numai că, așa cum chiar Iohannis a procedat cu nu mai puțin de zece ocazii, pot fi atacate la CCR legile de aprobare a Ordonanțelor de Urgență ale Gvuvenului.
Conform portalului CCR, Klaus Iohannis a atacat, în anul 2015, Legea de aprobare a OUG care a modificat legea privind finalizarea procesului de restituire în natură sau echivalent a imobilelor preluate abuziv de regimul comunist, dar și Legea de apropare a OUG pentru completarea legii administrației publice locale. În anul 2018, președintele a atacat la CCR nu mai puțin de șase legi de aprobare a ordonanțelor de urgență care vizau asigurarea calității în educație, modificarea Legii ANCOM, a Legii privind pescuitul și acvacultura, a legii de organizare a unităților economice de stat ca regii autonome și societăți comerciale, a unor acte normative în domeniul educației, cercetării, formării profesonale și sănătățții, precum și a vânători și a protecției fondului cinegetic.
Anul acesta, președintele a atacat la CCR, cu excepție de neconstituționalitate două legi privind aprobarea de către Parlament a unor OUG-uri, inclusiv Legea de aprobare a OUG 4/2019. După cum se poate vedea, niciuna dintre aceste legi atacate la CCR de președinte nu vizează aprobarea unor ordonanțe de urgență în domeniul justiției sau al legislației în domeniul politicii penale.
Toate legile, la Curte
Din cele 67 de atacuri la CCR, 20 au fost respinse, iar pentru 5 Curtea încă nu s-a pronunțat. Pe alte chestiuni, președintelui i s-a dat dreptate, fie total, fie parțial. Interesant este faptul că Iohannis a atacat cam toate inițiativele Parlamentului. Astfel, printre sesizările cu excepții de neconstituționalitate se numără legile de modificare a unor alte legi sau legi noi care privesc serviciile comunitare de utilități publice, administrația publică locală, prefectul și instituția prefectului, transmiterea unor terenuri din domeniul public al statului în domeniul public al unor municipii sau județe, statutul aleșilor locali, eliminarea unor taxe și tarife, cumpărarea de către Ministerul Culturii a Ansamblului Conacului Brătianu.
În 2018, Iohannis a atacat la Curtea Constituțională acte normative care vizează unele măsuri privind asigurarea transparenței în exercitarea demnitățior publice, statutul funcționarului public parlamentar, unele acte din domeniul sănătății, organizarea Monitorului Oficial al României, Programul de susținere a crescătorilor de suine pentru activitatea de reproducție, Programul de susținere pentru activitatea de reproducție, incubație și de creștere în sectorul avicol, reorganizarea CNADNR, Legea referendumului, Legea ANCOM, legile educației naționale, Legea privind asigurarea unui nivel ridicat de securitate al rețelelor și sistemelor informatice, înființarea Fondului Național de Dezvoltare și Investiții, administrația publică locală, organizarea profesiei de mediator, Statutul deputaților și senatorilor, Legea privind circulația pe drumurile publice, Curtea de Conturi, organizarea administrativă a teritoriului României, Codul administrativ al României, modificările la Legea ANI, Legea Avocatului Poporului, Legea declasificării unor documente sau modificarea Legii privind înființarea mecanismelor prevăzute în Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități.
Klaus Iohannis a sesizat și trei conflicte juridice de natură constituțională, inclusiv pentru că premierul Dăncilă a plecat în concediu. Toate aceste sesizări au fost respinse
