Budapesta a reacţionat în stil propriu la vizita preşedintelui Klaus Iohannis în secuime. Prezent ieri la Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad, vicepremierul maghiar Zsolt Semjen a interpretat vizita lui Iohannis în Harghita şi Covasna drept începutul unui dialog şi „acceptarea parţială” a ideii de autonomie.
Vicepremierul maghiar Zsolt Semjen consideră că s-au făcut „paşi importanţi înainte” prin vizita preşedintelui Klaus Iohannis în secuime. Oficialul de la Budapesta a apreciat că şeful statului a ascultat „stând drepţi” şi cu „multă stimă” imnul secuiesc cântat de liderii administraţiei publice din Harghita şi Covasna la întâlnirea de la Miercurea Ciuc. Semjen a remarcat şi faptul că preşedintele a primit un steag secuiesc din partea primarului Robert Raduly, oferind la schimb un tricolor românesc. Iohannis s-a ferit totuşi să atingă drapelul aşa-zisului Ţinut Secuiesc, îndemnându-şi consilierii să preia cadoul gazdelor. Deşi preşedintele a respins ideea autonomiei pe criterii etnice - o revendicare insistentă a politicienilor maghiari - pe motiv că ar „inhiba dezvoltarea”, Zsolt Semjen a luat partea plină a paharului, mai precis faptul că Iohannis s-a arătat în favoarea descentralizării şi a autonomiei regionale. În opinia vicepremierului maghiar, aceste semnale ar reprezenta „începutul unui dialog” pe această temă şi „acceptarea parţială a ideii de autonomie”. Referindu-se la autonomia teritorială, Zsolt Semjen a ţinut să sublinieze că maghiarii din Transilvania nu au cerut „ceva pentru care nu există precedent” în Uniunea Europeană. „Nu suntem cetăţeni de rangul doi. Ce se cuvine altora, ni se cuvine şi nouă. Noi, maghiarii, nu am cerut ceva care nu are precedent”, a declarat Semjen, potrivit traducerii asigurate de organizatori. Oficialul de la Budapesta a menţionat că autonomia este stipulată în Declaraţia de la Alba Iulia din 1918, iar maghiarii le cer românilor să respecte ceea ce „au promis prin acel document”. Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor, a pledat miercuri pentru autonomia zonei locuite preponderent de maghiari în Transilvania. „Noi nu vrem autonomie pe criterii entice. Noi vrem autonomie pentru bunăstarea şi pacea în regiune, o autonomie de tip UE. Dacă vreţi să dau un exemplu, tipul Tirolului de Sud, unde germanii convieţuiesc în pace şi bunăstare cu majoritatea din Italia”, a spus şeful CJ Covasna la întâlnirea cu Klaus Iohannis.
Un milion de etnici maghiari care trăiesc în afara gra-niţelor Ungariei au solicitat cetăţenie maghiară, după ce Parlamentul de la Budapesta a adoptat, în urmă cu şapte ani, Legea dublei cetăţenii. Vicepremierul maghiar Semjen Zsolt susţine că proiectul de „unificare a naţiunii maghiare”, început în 2010, a ajuns într-un „punct de turnură”. „Avem solicita-rea cu numărul un milion şi, până în noiembrie, vom avea şi cetăţeanul cu numărul un milion, care va depune jurământul”, a anunţat Semjen.