Candidaţii la şefia Parchetului General şi a DNA, în faţa staborului CSM

Ei au fost propuşi de ministrul Mona Pivniceru, căreia cuplul Ghica -Hăineală au tot încercat să-i pună beţe-n roate.

 Astăzi, procurorii Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie - candidaţii pentru funcţiile de procuror general al României şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) - vor compărea în faţa membrilor Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM). Cei doi au fost propuşi de ministrul Justiţiei, Mona Pivniceru, aceeaşi pe care cuplul Ghica-Hăineală de la şefia CSM a ţinut-o puţin la fezandat astă vară când a fost propusă pentru acest post. Atunci, CSM nu s-a deranjat timp de mai bine de două săptămâni să se întrunească ca să ia act de demisia Monei Pivniceru din CSM pentru ca aceasta să poată fi numită ministru al Justiţiei. Iar când s-a întrunit, nu a avut cvorum. Cum cererea de detaşare la Ministerul Justiţiei a fost "respinsă ca inadmisibilă" de plenul CSM, Mona Pivniceru a fost nevoită să demisioneze din CSM pentru a fi numită ministru. CSM a luat act de demisia acesteia, nu înainte ca Alina Ghica să-i mai pună un băţ în roate, ce-i drept, fără rezultat. Ea propus în plenul CSM ca după ce se ia act de demisie, Mona Pivniceru să mai rămână 30 de zile judecător la instanţa supremă pentru a rezolva alte chestiuni administrative. Potrivit relatărilor de-atunci ale presei , demersul lui Ghica a părut cel puţin ciudat în condiţiile în care cea care ar fi avut interes în a determina rămânerea Monei Pivniceru pentru încă 30 de zile ca magistrat, preşedintele instanţei supreme - Livia Doina Stanciu-  a spus foarte clar în şedinţă că nu este nevoie de aşa ceva.

Astăzi, nominalizaţii Monei Pivniceru la şefia Parchetului General şi a DNA vor compărea în faţa secţiei de procurori a CSM condusă de Oana Schmidt Hăineală, jumătatea Alinei Ghica de la  conducerea CSM. Mona Pivniceru a înaintat CSM propunerile pentru cele două funcţii la 1 noiembrie, iar potrivit regulamentului de numire a procurorilor şefi, Consiliul  are termen 60 de zile până la emiterea unui aviz (consultativ), decizia finală aparţinând preşedintelui României. Luju.ro a dezvăluit însă că tot în această vară, în timp ce preşedintele Traian Băsescu era suspendat de Parlament, plenul CSM condus de judecătoarea Alina Ghica a emis cu maximă discreţie două hotărâri prin care a modificat un regulament privind numirea procurorilor şi judecatorilor şi pe cel de ordine şi funcţionare al Consiliului, astfel încât procedura de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru şefia marilor parchete să poata fi tergiversată de la 15 zile, la 90 de zile. Mişcarea meşteşugită s-a făcut prin emiterea în ziua de 10 iulie 2012 a Hotărârilor de plen nr. 609 şi 610. Şi, bomboana de pe colivă, CSM a prevăzut în Hotărârea nr. 610: “Propunerea ministrului Justiţiei nu poate fi înaintată înainte de emiterea avizului de către Consiliul Superior al Magistraturii”, toate aceste prevederi adăugând nepermis la Legea 317/2004 privind funcţionarea CSM, atrăgea atenţia luju.ro.

Iar aceasta nu este singura mişcare a cuplului Ghica-Hăineală de la CSM, instituţie care trebuie să-şi dea avizul asupra numirii lui Tiberiu Niţu şi Ioan Irimie. Şi, ca şi în cazul celorlalte amintite mai sus, ţinta este şi ministrul Justiţiei. Potrivit luju.ro, plenul CSM încearcă să limiteze dreptul ministrului Justiţiei, preşedintelui ICCJ, Procurorului General, de a sesiza Inspecţia Judiciară cu privire la încălcări ale codului deontologic, deşi prin lege, cei trei au dreptul să sesizeze Inspecţia cu privire la comiterea unor abateri disciplinare. Mişcarea a fost pregătită de CSM prin metoda clasică din ultimul an: modificarea regulamentului de funcţionare, astfel încât nicio lege să nu poată fi interpretată altfel decât vrea CSM. Cum în cazul de faţă, anumite fapte ale unor magistraţi sunt definite atât în Legea 303/2004 la capitolul "abateri disciplinare”, dar şi în Codul deontologic al magistraţilor, temerea CSM e ca nu cumva ministrului Justiţiei, preşedintele ICCJ şi Procurorului General să le dea cumva prin cap să sesizeze Consiliul şi în privinţa încălcărilor deontologice! Culmea, deşi CSM vrea să interzică celor trei dreptul de a sesiza faptul că un magistrat a încălcat codul deonotologic, orice cetăţean al României poate sesiza CSM cu o asemenea problemă! Intenţiile CSM au fost dezbătute în şedinţa din 15 noiembrie 2012, în cadrul punctului referitor la "Nota Direcţiei legislaţie, documentare şi contencios nr. 26342/1154/2012 privind propunerile de modificare a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii”. De ce vrea CSM să-i împiedice pe membrii de drept să sesizeze încălcările de cod deontologic?, se întreabă luju.ro. Credem că, prin această modificare a unor articole din Regulamentul de organizare şi funcţionare a CSM se doreşte de fapt ca atributul exclusiv privind sesizările din punct de vedere deontologic să aparţină CSM, celor trei membrii de drept revenindu-le doar atribuţia de a reclama la Inspecţie doar abaterile disciplinare săvârşite de vreun judecător sau procuror.