Cât de reală este frica lui Băsescu de terorişti

După zece ani la Cotroceni, Traian Băsescu a schimbat discursul anticorupţie cu cel antirefugiaţi şi antiterorism. În căutare de capital electoral pentru alegerile din 2016, liderul Mişcării Populare a speculat politic şi recentele atentate teroriste de la Paris. Cât de reală este, de fapt, frica lui Băsescu de terorişti?

Dacă pe vremea când era şef al statului poza într-un proeuropean convins şi în vârf de lance al luptei anti-corupţie, Traian Băsescu a virat recent spre euroscepticism şi teme cu sensibilitate la publicul naţionalist. Pregătind alegerile locale şi parlamentare de anul viitor, noul lider al Mişcării Populare încearcă să atragă azi electoratul rămas fără repere după moartea lui Vadim Tudor şi dispariţia din spaţiul public a discursului PRM. Dacă Tribunul se lupta cu „masonii evrei” şi cu minoritatea maghiară, Traian Băsescu şi-a găsit adversarii imaginari în refugiaţi şi teroriştii ISIS. În acest context, atentatele de la Paris i-au servit fostului preşedinte ca pretext pentru accentuarea spaimelor din mediul on-line.

„Pentru România e un interes redus faţă de Franţa – când aud asta, îmi vine să spun de pe ce planetă o veni omul ăsta? România e un stat cu o populaţie majoritar creştină, îndeplineşte toate condiţiile să fie ţintă”, avertiza Băsescu după tragedia de la Paris. Cât adevăr se află în realitate în teama fostului preşedinte şi cât crede, el însuşi, din ceea ce spune? Câteva declaraţii de pe vremea când ocupa fotoliul de la Cotroceni şi lăuda Islamul şi convieţuirea dintre români şi musulmani sunt astăzi relevante pentru a explica strategia lui Băsescu.

Frate cu „teroriştii”
„Foarte mulţi încearcă să justifice actele teroriste ca având izvorul în Islam. Este una din marile erori pentru cei care încearcă să explice aşa terorismul şi este una din marile abilităţi ale celor care vor să justifice prin islam actele teroriste. Ca şi Biblia, nici Coranul nu îndeamnă la violenţă şi crimă”, spunea Traian Băsescu pe 11 septembrie 2006, într-o ceremonie care a avut loc la Teatrul Naţional din Bucureşti, cu ocazia comemorării atentatelor de la turnurile gemene din New York.

„De câteva ori, teritoriul nostru a fost ocupat de musulmani, dar nu au distrus niciodată o biserică creştină. Spre deosebire de alte ţări europene, România are o tradiţie în a trăi alături de musulmani”, declara Băsescu într-o vizită la Doha, în Qatar, în februarie 2006. „Sunt convins că marile dispute din lumea arabă sau marile dispute cu lumea arabă vor putea fi rezolvate atunci când credinţa fiecăruia va fi respectată. Sunt mulţumit că în România musulmanii trăiesc în pace cu românii ortodocşi”, spunea acelaşi Băsescu în 2009, la tradiţionala cină de Iftar organizată de comunitatea musulmană din România. Discursurile sale se mai regăsesc încă pe site-ul Preşedinţiei.

Mişcarea Populară sau Frontul lui Băsescu
Discursul lui Băsescu seamănă izbitor cu cel al liderilor unor partide extremiste care au speculat curentul eurosceptic şi xenofobia în Europa. În Franţa, Frontul Naţional condus de Marine Le Pen , formaţiune de extremă dreapta, ar putea obţine victorii importante la alegerile din decembrie după atentatele de la Paris. Şi în Marea Britanie, UKIP, partidul eurofob condus de Nigel Farage, militează pentru ieşirea din UE. Syriza în Grecia şi PODEMOS în Spania sunt alte partide eurosceptice aflate pe val. Fostul preşedinte a reacţionat şi împotriva cotelor obligatorii de refugiaţi. „Ăştia vorbesc prin bombe. Îşi pun bombe în jurul brâului şi se detonează în staţii de metrou. Cel mai tare mu-sulmanii urăsc creştinii”, explica Traian Băsescu în contextul crizei refugiaţilor. Liderul MP aducea ca argument Constituţia, potrivit căreia „pe teritoriul statului român nu pot fi colonizate populaţii străine”.