Ce bombă pregătește Parlamentul cu ajutorul CCR

Curtea Constituţională a României ar fi de acord cu instituirea unui control de constituţionalitate asupra hotărârilor judecătoreşti, cu condiţia să fie unica autoritate competentă în această privinţă. Procedura nu este reglementată, deocamdată, în legislaţia românească, însă o decizie a CCR din 31 mai 2017 lasă Parlamentului posibilitatea de a adopta un act normativ în acest sens. Magistraţii avertizează că în acest fel s-ar repune în discuţie hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat.

Hotărârile judecătoreşti defi-nitive ar putea fi revizuite, pe viitor, prin instituirea unui control de constituţionalitate din partea CCR, arată o decizie din 31 mai 2017 a Curţii Constituţionale. Este vorba despre Decizia nr. 377/2017 prin care CCR a admis o excepţie de neconstituţionali-tate ridicată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în legătură cu Legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2016. CCR a decis la sfârşitul lunii mai că articolele II şi III introduse de Parlament în legea de aprobare a OUG96/2016 sunt neconstituţionale, însă consi-derentele judecătorilor consti-tuţionali deschid calea către o modificare esenţială în sistemul de justiţie românesc. Practic, orice hotărâre judecătorească definitivă ar putea fi anulată pe motiv neconstituţionalitate, iar o astfel de decizie a CCR ar putea constitui motiv de revizuire a hotărârii judecătoreşti iniţiale, se arată în decizia 377/2017. Astfel, deşi notează că eventualul control de constituţionalitate a hotărârilor judecătoreşti, pe calea plângerii de neconstituţionalitate, „nu este încă normativizat”, Curtea reţine că „exercitarea unui control de constituţionalitate asupra hotărârilor judecătoreşti implică o verificare a confor-mităţii acestora cu Constituția, control care poate fi realizat numai de Curtea Constituţională, nu şi de instanţele judecătoreşti, iar decizia instanţei constituţi-onale astfel pronunţată poate constitui motiv de revizuire a hotărârii jude-cătoreşti anulate pe motive de neconstituţio-nalitate”. Mai mult, CCR constată că „legiuitorul a plecat de la o premisă corectă din punct de vedere al art.1 alin.(5) din Constituţie, cu refe-rire la respectarea Constituţiei de către toate autorităţile publice, inclusiv de către instanţele judecătoreşti prin hotărârile pe care le pronunţă, însă a reglementat un mecanism juridic defectuos atât cu privire la autoritatea competentă să exercite controlul de constituţionalitate, cât şi cu privire la modalitatea procedurală prin care aceasta se realizează”. Aceste considerente lasă, practic, cale liberă Parlamentului să instituie prin lege procedura verificării de către CCR a tuturor hotărârilor pronunţate de judecători, cu condiţia să existe o plângere de neconstituţionalitate prealabilă. Tot Parlamentul ar urma să regle-menteze în concret şi modalitatea tehnică de realizare a controlului de constituţionalitate.

PSD și PNL, frăție în comisie

Cum s-a ajuns aici? Guvernul Cioloş a adoptat în decembrie 2016 OUG nr. 95. Aceasta se referă la prorogarea intrării în vigoare, până la data de 1 ianu-arie 2019, a dispoziţiilor din noul Cod de procedură civilă, privi-toare la cercetarea procesului sau, după caz, la dezbaterea fondului în camera de consiliu. Respectiva ordonanţă a intrat în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial pe data de 15 decembrie 2016. Legea de aprobare a ordonanţei a fost adoptată de Senat pe 1 februarie 2017, fără ca senatorii să modifice în vreun fel forma iniţială. Proiectul a ajuns ulterior în Camera Deputaţilor, fiind modificat substanţial în Comisia juridică aflată în subordinea juristului PSD, Eugen Nicolicea. Aici au fost adoptate nu mai puţin de opt amendamente. Unul dintre acestea prevedea completarea alin. (1) art. 509 din Codul de procedură civilă cu încă patru puncte (12-15). Articolul 509 reglementează situaţiile în care poate fi cerută „revizuirea unei hotărâri pronunţate asupra fondului”. Aici au intervenit „deputaţii PSD din comisie” şi deputatul PNL Vasile Varga care au propus încă patru situaţii concrete în care un condamnat poate cere revizuirea unei hotărâri judecătoreşti, şi anume: 12) când, după pronunţarea hotărârii definitive, Curtea Constituţională adoptă o decizie prin care se declară ca fiind neconstituţionale dispoziţiile legale pe care s-a întemeiat hotărârea definitivă, sau ale cărei considerente şi/sau dispozitiv sunt contrare hotărârii definitive – autor Vasile Varga; 13) hotărârea este pronunţată cu încălcarea prevederilor constituţionale, chiar dacă aspectul de ordine publică nu a fost invocat în faţa instanţelor judecătoreşti – autor deputaţii PSD; 14) hotărârea este pronunțată cu nerespectarea dispozițiilor deciziilor Curții Constituționale, precum şi a considerentelor acestora – autor Vasile Varga; 15) când hotărârea este nelegală pronunțând sancțiuni în temeiul unor dispoziții legale care nu erau în vigoare la data la care s-a născut raportul juridic dedus judecății – autor deputaţii PSD. Legea de adoptare a ordonanţei a ajuns în această formă în plenul Camerei Deputaţilor pe data de 9 mai, acolo unde secretarul de stat din Ministerul Justiţiei, Sofia Mariana Moţ, a spus că Executivul Grindeanu susţine forma OUG 95 aşa cum a fost ea adoptată de Guvernul Cioloş. În final, legea a fost aprobată cu tot cu amendamentele Comisiei juridice, fiind înregistrate 186 de voturi pentru, 84 împotrivă, 5 abţineri şi un deputat care nu a votat.

Ar trebui modificate atribuțiile CCR

Avocata Elenina Nicuț susține că decizia 377/2017 arată că CCR ar agrea instituirea unui control de constituționalitate asupra hotărârilor judecătoreşti, cu două condiții: mecanismul juridic şi procedura să fie altele, iar competența să îi revină în exclusivitate. Mai mult, lipsa unui cadru legislativ pe un astfel de control, semnalată în decizia Curții, ar putea fi suplinită prin modificarea Legii 47/1992 privind organizarea şi funcționarea CCR, „în principal în sensul adăugării unei noi atribuții - controlul de constituționalitate pe hotărârile judecătoreşti, iar apoi în ceea ce priveşte procedura concretă”. Magistratul susține că art. 146 din Constituție permite adăugarea de noi atribuții în sfera de activitate a CCR, iar “distincția materie civilă/penală nu are relevanță”.

Ce pericole au sesizat judecătorii ÎCCJ

Proiectul de lege a fost trimis spre promulgare pe data de 17 mai, o zi mai târziu fiind contestat la CCR de către Secțiile Unite ale ÎCCJ. Instanța supremă a invocat încălcarea principiu-lui bicameralismului şi a art.1 alin.(5) din Constituție. Mai mult, ÎCCJ a avertizat că punctul 13 introdus de Parlament în art. 509 din Codul de procedură civilă ar avea ca efect „repunerea în discuție a unui număr semnificativ de hotărâri judecătoreşti care au dobândit autoritate de lucru judecat”, iar „motivul de revizuire reglementat priveşte stabilirea caracterului neconsti-tuțional al unei dispoziții legale de către o instanța judecăto-rească; or, verificarea constituționalității legilor ține de competența exclusivă a Curții Constituționale”. În plus, ÎCCJ a acuzat că în ansamblul lor, amendamentele formulate de depu-tați „sunt de natură a ridica probleme şi în privința respectării principiului neretroactivității legilor”.