Cetăţenie pe repede înainte

Decizia Guvernului de a simplifica prin ordonanţă de urgenţă procedurile de acordare a cetăţeniei române vine după o perioadă de trenare, în care procesul a fost blocat, iar, oficial, responsabilitatea a fost pasată de la un ministru la altul. Neoficial, s-a comentat că autorităţile de la Bucureşti ar răspunde astfel semnalelor deloc pozitive venite dinspre Bruxelles.

Guvernul a decis miercurea trecută să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991.

Potrivit ordonanţei de urgenţă, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia prin naştere şi care au pierdut-o sau le-a fost ridicată din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile legale, cu excepţia interviului prin care demonstrează că ştiu limba română. Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii.

Decizia Guvernului a venit după ce cu o zi înainte, în Parlament, într-un mesaj dedicat situaţiei postelectorale din Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei, astfel încât cetăţenii de etnie română din Republica Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română.

De altfel, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române este o preocupare a şefului statului încă din primul an de mandat. În iunie 2005, Traian Băsescu afirma la o discuţie cu studenţii că, "în ceea ce priveşte Moldova, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române, ştiţi probabil că avem nişte constrângeri, care vin chiar din acordul nostru... din Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană... rezultă din acordul Schengen ş.a.m.d.

Vă asigur însă că este unul din obiectivele noastre să găsim o formulă de continuare a procesului de acordare a cetăţeniei române pentru românii care locuiesc în Republica Moldova. Avem în vedere acest lucru şi sper să reuşim să-l dezlegăm în perioada imediat următoare".

TĂRICEANU SE OPUNE
Promisiuni similare au venit în perioada următoare şi din partea ministerelor de Justiţie, prin Monica Macovei, şi de Externe, prin Mihai Răzvan Ungureanu. Numai că, în februarie 2006, premierul Tăriceanu respinge o iniţiativă legislativă a senatorului Ilie Ilaşcu care viza îmbunătăţirea procesului de acordare a cetăţeniei pentru românii din Basarabia şi din Bucovina de Nord.

Senatorul Ilie Ilaşcu propusese modificare a Legii cetăţeniei române (21/1991) pentru acordarea cetăţeniei române celor care au pierdut abuziv această calitate, dorind ca acest proces să se desfăşoare în condiţii mai bune. Printre propunerile de modificare a Legii 21/1991 se numărau: mărirea numărului de magistraţi implicaţi în procesul de acordare a cetăţeniei, micşorarea termenelor de aşteptare şi fluidizarea punerii în practică a cetăţeniei după ce aceasta a fost acordată.

VAL DE CERERI DE LA CHIŞINĂU
La 1 ianuarie 2007, România devine membră a UE, ceea ce a dus la un val masiv de solicitări de redobândire a cetăţeniei române din partea basarabenilor. Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău a fost pur şi simplu asaltată cu cereri începând cu toamna anului 2006 şi până la începutul anului 2007.

În martie 2007, existau la Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău circa 450.000 de scrisori olografe din partea cetăţenilor Republicii Moldova, în vederea programării pentru depunerea dosarului de redobândire a cetăţeniei române. Multe din dosarele depuse pentru cetăţenie conţineau mai multe nume, ceea ce la vremea respectivă ridica numărul solicitanţilor de cetăţenie română la aproximativ un milion.




În august 2007, premierul Tăriceanu afirma că Legea cetăţeniei a bătut pasul pe loc din cauza fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. "Vreau să urgentăm acest proiect care a trenat foarte mult atât timp cât doamna Macovei a gestionat Justiţia", declara Tăriceanu.
Acuzaţia a fost reluată şi de ministru de atunci al Justiţiei, Tudor Chiuariu.

În replică, Monica Macovei a declarat că însuşi primul-ministru a refuzat acceptarea unor cereri de cetăţenie perfect legale. "Mai multe proiecte de hotărâri de Guvern de acordare a cetăţeniei, perfect legale conform actualei legi, nu au fost adoptate de Guvern pentru că nu a vrut primul-ministru, căruia nu i-a plăcut naţionalitatea cetăţenilor, cu toate că i-am spus în mod constant în şedinţele de Guvern că aceste cereri sunt legal soluţionate pe baza actualei legi şi nu există nici un motiv legal de respingere ori de amânare.
De altfel, premierul nici nu a invocat vreun astfel de motiv, ci dorinţa sa", afirma Monica Macovei.

La începutul lunii septembrie, Guvernul Tăriceanu adoptă o ordonanţă de urgenţă (87/2007) prin care simplifică procedurile de acordare, redobândire şi retragere a cetăţeniei române. Scopul ordonanţei a fost regândirea procedurii de soluţionare a cererilor, astfel încât să se asigure o durată rezonabilă de procesare a acestora. De altfel, principala reglementare a ordonanţei a fost organizarea şi funcţionarea comisiei pentru cetăţenie.

SEMNALE DE LA BRUXELLES
Tot în 2007, Comisia Europeană trimitea semnale clare spre Bucureşti privind acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

Rezolvarea cererilor acestora a avut un ritm lent, tocmai pentru a răspunde îngrijorării Bruxellesului, comentează Hotnews. Kalman Miszei, reprezentantul UE în Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru NewsIn că "Bruxellesul se aşteaptă ca România să îşi reformeze Legea cetăţeniei într-un fel în care să restrângă bazele de acordare a cetăţeniei.

La Comisie exista o puternică preocupare privind posibilitatea de extindere a cetăţeniei la o mare proporţie de cetăţeni din afara Uniunii Europene". A fost singurul mesaj explicit pe această temă, în contextul în care acuzaţiile la adresa României privind "denaturarea conceptului de cetăţenie" se înmulţiseră.

Autorităţile moldovene cereau comunităţii internaţionale să-şi folosească influenţa asupra României pentru a o determina să nu se mai amestece în treburile sale interne. Însuşi ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a cerut Uniunii Europene să se pronunţe în privinţa numărului foarte mare de solicitări de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni.

Adoptarea Legii cetăţeniei a fost tergiversată tocmai din cauza semnalelor primite de la UE, preocupată de faptul că se întâmplă tocmai ceea ce spune preşedintele atunci când se referă la cetăţenii moldoveni deveniţi, prin dobândirea cetăţeniei române, cetăţeni ai UE:

"Destul de puţini rămân să muncească în România. Este de fapt dorinţa tinerilor din Republica Moldova de a avea şansa europeană: de a învăţa sau de a munci în Europa".




BĂSESCU INSISTĂ
În august 2008, preşedintele Traian Băsescu declara că până la sfârşitul anului se va crea cadrul legislativ astfel încât cetăţenii Republicii Moldova care termină în România liceul sau facultatea să aibă dreptul la cetăţenie română la cerere.

"Va fi lege până la sfârşitul anului. S-a încercat o îmbunătăţire a legislaţiei prin ordonanţă de urgenţă, o creştere a vitezei acordării de cetăţenie pentru absolvenţi de licee şi facultăţi în România. Eu sper (...) să existe o precizare clară într-o lege ca la terminarea studiilor în România ai dreptul la cetăţenie care poate fi acordată la cerere să fie rezolvată înainte de sfârşitul acestui an", spunea Băsescu.

El a adăugat că sunt dificultăţi legate de cetăţenii Republicii Moldova, în cazul cărora, deşi a crescut mult ritmul de acordare a cetăţeniei, acesta este încă nesatisfăcător faţă de numărul uriaş de solicitări. Băsescu a precizat că există şi constrângeri care vin din reglementările interne ale UE, există şi birocraţie, dar "şi un fond politic" care duce la lipsa de viteză satisfăcătoare în acordarea vizelor.

În noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu dădea o nouă ordonanţă de urgenţă prin care modifica Legea cetăţeniei române. Urgenţa era atunci explicată prin "necesitatea îmbunătăţirii procedurii de acordare şi pierdere a cetăţeniei române şi importanţa soluţionării cu celeritate de Comisia pentru cetăţenie a cererilor de dobândire şi pierdere a cetăţeniei române, luând în considerare hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi iminenţa unor noi litigii în materia cetăţeniei, văzând şi dificultăţile rezultate din practica în această materie, ca o consecinţă a unui vid legislativ pentru anumite situaţii, ţinând cont de importanţa acordării unei protecţii legislative eficiente minorilor".

 

Precedente în UE
Acum o săptămână, la TVR, după mesajul din Parlament, preşedintele Băsescu preciza că, în momentul de faţă, sunt depozitate la Ambasada română din Chişinău între 800.000 şi 1 milion de cereri de cetăţenie. Potrivit legislaţiei UE, România are dreptul să acorde cetăţenie cui vrea, indiferent de număr, notează Hotnews. Însă UE naturalizează anual peste 730.000 de persoane, o cifră mai mică decât numărul de cereri de cetăţenie română - între 800.000 şi 1 milion - aflate în evidenţa statului român. Uniunea are nişte precedente:

în 2005, Spania a legalizat situaţia a 600.000 de imigranţi, dar s-a oprit în a acorda rezidenţă şi drept de muncă, nu cetăţenie, în urma criticilor dure ale UE. Polonia intenţiona să acorde cetăţenie pentru un milion de polonezi din Ucraina, Belarus, Rusia şi Kazahstan, dar, temându-se de posibilele consecinţe negative privind aderarea la spaţiul Schengen, s-a limitat în a acorda un "card polonez", care prevede doar decontarea taxei de viză, acces la sistemul de sănătate şi abonamente gratuite pe transportul în comun.

 

"Oamenii nu au iertat încă Spania. (...) Instituţiile UE au memorie bună", a spus un diplomat al UE pentru EUobserver. De altfel, Preşedinţia cehă a UE a mustrat România pentru această decizie a Guvernului într-o întâlnire între ministrul ceh pentru Afaceri Europene, Alexandr Vondra, şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.
"I-am transmis colegului meu român îngrijorarea privind posibilele riscuri ce ar decurge din adoptarea procedurilor simplificate de acordare a cetăţeniei române", a spus Vondra.