x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Cetăţenie pe repede înainte

0
Autor: Gabriela Antoniu 22 Apr 2009 - 00:00
Cetăţenie pe repede înainte Marin Raica/Editura Intact

Decizia Guvernului de a simplifica prin ordonanţă de urgenţă procedurile de acordare a cetăţeniei române vine după o perioadă de trenare, în care procesul a fost blocat, iar, oficial, responsabilitatea a fost pasată de la un ministru la altul. Neoficial, s-a comentat că autorităţile de la Bucureşti ar răspunde astfel semnalelor deloc pozitive venite dinspre Bruxelles.

Guvernul a decis miercurea trecută să simplifice procedurile de redobândire şi acordare a cetăţeniei române pentru foştii cetăţeni români şi descendenţi ai acestora până la gradul III, prin modificarea Legii cetăţeniei din 1991.

Potrivit ordonanţei de urgenţă, foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia prin naştere şi care au pierdut-o sau le-a fost ridicată din motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile legale, cu excepţia interviului prin care demonstrează că ştiu limba română. Termenul de verificare a condiţiilor pentru acordarea cetăţeniei va fi de maximum cinci luni de la depunerea cererii.

Decizia Guvernului a venit după ce cu o zi înainte, în Parlament, într-un mesaj dedicat situaţiei postelectorale din Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a cerut Guvernului să modifice de urgenţă Legea cetăţeniei, astfel încât cetăţenii de etnie română din Republica Moldova să poată obţine mai rapid, la cerere, cetăţenia română.

De altfel, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române este o preocupare a şefului statului încă din primul an de mandat. În iunie 2005, Traian Băsescu afirma la o discuţie cu studenţii că, "în ceea ce priveşte Moldova, deblocarea procesului de acordare a cetăţeniei române, ştiţi probabil că avem nişte constrângeri, care vin chiar din acordul nostru... din Tratatul nostru de aderare la Uniunea Europeană... rezultă din acordul Schengen ş.a.m.d.

Vă asigur însă că este unul din obiectivele noastre să găsim o formulă de continuare a procesului de acordare a cetăţeniei române pentru românii care locuiesc în Republica Moldova. Avem în vedere acest lucru şi sper să reuşim să-l dezlegăm în perioada imediat următoare".

TĂRICEANU SE OPUNE
Promisiuni similare au venit în perioada următoare şi din partea ministerelor de Justiţie, prin Monica Macovei, şi de Externe, prin Mihai Răzvan Ungureanu. Numai că, în februarie 2006, premierul Tăriceanu respinge o iniţiativă legislativă a senatorului Ilie Ilaşcu care viza îmbunătăţirea procesului de acordare a cetăţeniei pentru românii din Basarabia şi din Bucovina de Nord.

Senatorul Ilie Ilaşcu propusese modificare a Legii cetăţeniei române (21/1991) pentru acordarea cetăţeniei române celor care au pierdut abuziv această calitate, dorind ca acest proces să se desfăşoare în condiţii mai bune. Printre propunerile de modificare a Legii 21/1991 se numărau: mărirea numărului de magistraţi implicaţi în procesul de acordare a cetăţeniei, micşorarea termenelor de aşteptare şi fluidizarea punerii în practică a cetăţeniei după ce aceasta a fost acordată.

VAL DE CERERI DE LA CHIŞINĂU
La 1 ianuarie 2007, România devine membră a UE, ceea ce a dus la un val masiv de solicitări de redobândire a cetăţeniei române din partea basarabenilor. Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău a fost pur şi simplu asaltată cu cereri începând cu toamna anului 2006 şi până la începutul anului 2007.

În martie 2007, existau la Secţia consulară a Ambasadei României la Chişinău circa 450.000 de scrisori olografe din partea cetăţenilor Republicii Moldova, în vederea programării pentru depunerea dosarului de redobândire a cetăţeniei române. Multe din dosarele depuse pentru cetăţenie conţineau mai multe nume, ceea ce la vremea respectivă ridica numărul solicitanţilor de cetăţenie română la aproximativ un milion.




În august 2007, premierul Tăriceanu afirma că Legea cetăţeniei a bătut pasul pe loc din cauza fostului ministru al Justiţiei, Monica Macovei. "Vreau să urgentăm acest proiect care a trenat foarte mult atât timp cât doamna Macovei a gestionat Justiţia", declara Tăriceanu.
Acuzaţia a fost reluată şi de ministru de atunci al Justiţiei, Tudor Chiuariu.

În replică, Monica Macovei a declarat că însuşi primul-ministru a refuzat acceptarea unor cereri de cetăţenie perfect legale. "Mai multe proiecte de hotărâri de Guvern de acordare a cetăţeniei, perfect legale conform actualei legi, nu au fost adoptate de Guvern pentru că nu a vrut primul-ministru, căruia nu i-a plăcut naţionalitatea cetăţenilor, cu toate că i-am spus în mod constant în şedinţele de Guvern că aceste cereri sunt legal soluţionate pe baza actualei legi şi nu există nici un motiv legal de respingere ori de amânare.
De altfel, premierul nici nu a invocat vreun astfel de motiv, ci dorinţa sa", afirma Monica Macovei.

La începutul lunii septembrie, Guvernul Tăriceanu adoptă o ordonanţă de urgenţă (87/2007) prin care simplifică procedurile de acordare, redobândire şi retragere a cetăţeniei române. Scopul ordonanţei a fost regândirea procedurii de soluţionare a cererilor, astfel încât să se asigure o durată rezonabilă de procesare a acestora. De altfel, principala reglementare a ordonanţei a fost organizarea şi funcţionarea comisiei pentru cetăţenie.

SEMNALE DE LA BRUXELLES
Tot în 2007, Comisia Europeană trimitea semnale clare spre Bucureşti privind acordarea cetăţeniei române moldovenilor.

Rezolvarea cererilor acestora a avut un ritm lent, tocmai pentru a răspunde îngrijorării Bruxellesului, comentează Hotnews. Kalman Miszei, reprezentantul UE în Republica Moldova, a declarat într-un interviu pentru NewsIn că "Bruxellesul se aşteaptă ca România să îşi reformeze Legea cetăţeniei într-un fel în care să restrângă bazele de acordare a cetăţeniei.

La Comisie exista o puternică preocupare privind posibilitatea de extindere a cetăţeniei la o mare proporţie de cetăţeni din afara Uniunii Europene". A fost singurul mesaj explicit pe această temă, în contextul în care acuzaţiile la adresa României privind "denaturarea conceptului de cetăţenie" se înmulţiseră.

Autorităţile moldovene cereau comunităţii internaţionale să-şi folosească influenţa asupra României pentru a o determina să nu se mai amestece în treburile sale interne. Însuşi ministrul de Externe al Federaţiei Ruse, Serghei Lavrov, a cerut Uniunii Europene să se pronunţe în privinţa numărului foarte mare de solicitări de redobândire a cetăţeniei române de către moldoveni.

Adoptarea Legii cetăţeniei a fost tergiversată tocmai din cauza semnalelor primite de la UE, preocupată de faptul că se întâmplă tocmai ceea ce spune preşedintele atunci când se referă la cetăţenii moldoveni deveniţi, prin dobândirea cetăţeniei române, cetăţeni ai UE:

"Destul de puţini rămân să muncească în România. Este de fapt dorinţa tinerilor din Republica Moldova de a avea şansa europeană: de a învăţa sau de a munci în Europa".




BĂSESCU INSISTĂ
În august 2008, preşedintele Traian Băsescu declara că până la sfârşitul anului se va crea cadrul legislativ astfel încât cetăţenii Republicii Moldova care termină în România liceul sau facultatea să aibă dreptul la cetăţenie română la cerere.

"Va fi lege până la sfârşitul anului. S-a încercat o îmbunătăţire a legislaţiei prin ordonanţă de urgenţă, o creştere a vitezei acordării de cetăţenie pentru absolvenţi de licee şi facultăţi în România. Eu sper (...) să existe o precizare clară într-o lege ca la terminarea studiilor în România ai dreptul la cetăţenie care poate fi acordată la cerere să fie rezolvată înainte de sfârşitul acestui an", spunea Băsescu.

El a adăugat că sunt dificultăţi legate de cetăţenii Republicii Moldova, în cazul cărora, deşi a crescut mult ritmul de acordare a cetăţeniei, acesta este încă nesatisfăcător faţă de numărul uriaş de solicitări. Băsescu a precizat că există şi constrângeri care vin din reglementările interne ale UE, există şi birocraţie, dar "şi un fond politic" care duce la lipsa de viteză satisfăcătoare în acordarea vizelor.

În noiembrie 2008, Guvernul Tăriceanu dădea o nouă ordonanţă de urgenţă prin care modifica Legea cetăţeniei române. Urgenţa era atunci explicată prin "necesitatea îmbunătăţirii procedurii de acordare şi pierdere a cetăţeniei române şi importanţa soluţionării cu celeritate de Comisia pentru cetăţenie a cererilor de dobândire şi pierdere a cetăţeniei române, luând în considerare hotărârile judecătoreşti definitive şi irevocabile şi iminenţa unor noi litigii în materia cetăţeniei, văzând şi dificultăţile rezultate din practica în această materie, ca o consecinţă a unui vid legislativ pentru anumite situaţii, ţinând cont de importanţa acordării unei protecţii legislative eficiente minorilor".

 

Precedente în UE
Acum o săptămână, la TVR, după mesajul din Parlament, preşedintele Băsescu preciza că, în momentul de faţă, sunt depozitate la Ambasada română din Chişinău între 800.000 şi 1 milion de cereri de cetăţenie. Potrivit legislaţiei UE, România are dreptul să acorde cetăţenie cui vrea, indiferent de număr, notează Hotnews. Însă UE naturalizează anual peste 730.000 de persoane, o cifră mai mică decât numărul de cereri de cetăţenie română - între 800.000 şi 1 milion - aflate în evidenţa statului român. Uniunea are nişte precedente:

în 2005, Spania a legalizat situaţia a 600.000 de imigranţi, dar s-a oprit în a acorda rezidenţă şi drept de muncă, nu cetăţenie, în urma criticilor dure ale UE. Polonia intenţiona să acorde cetăţenie pentru un milion de polonezi din Ucraina, Belarus, Rusia şi Kazahstan, dar, temându-se de posibilele consecinţe negative privind aderarea la spaţiul Schengen, s-a limitat în a acorda un "card polonez", care prevede doar decontarea taxei de viză, acces la sistemul de sănătate şi abonamente gratuite pe transportul în comun.

 

"Oamenii nu au iertat încă Spania. (...) Instituţiile UE au memorie bună", a spus un diplomat al UE pentru EUobserver. De altfel, Preşedinţia cehă a UE a mustrat România pentru această decizie a Guvernului într-o întâlnire între ministrul ceh pentru Afaceri Europene, Alexandr Vondra, şi ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.
"I-am transmis colegului meu român îngrijorarea privind posibilele riscuri ce ar decurge din adoptarea procedurilor simplificate de acordare a cetăţeniei române", a spus Vondra.

Citeşte mai multe despre:   politic,   romania,   moldova,   republica moldova,   romănă,   romăne,   cetăţenie,   cetăţeniei,   acordare

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 






Mai multe titluri din categorie

Elevii din învățământul preuniversitar acreditat beneficiază de transport gratuit

Elevii din învățământul preuniversitar acreditat beneficiază de transport gratuit
Ministerul Educației Naționale a anunțat vineri că toți elevii din învățământul preuniversitar acreditat sau autorizat beneficiază de gratuitate la transportul de persoane, în vederea frecventării...

UE va introduce reglementări pentru tranzacţii financiare digitale

UE va introduce reglementări pentru tranzacţii financiare digitale
Uniunea Europeană va introduce, în următorii patru ani, noi reglementări pentru facilitarea plăţilor transfrontaliere prin utilizarea tehnologiei de tip „blockchain” şi a monedelor digitale stabile, arată...

Marea Britanie se pregătește de noi restricții, din cauza COVID-19

Marea Britanie se pregătește de noi restricții, din cauza COVID-19
Premierul britanic, Boris Johnson, a declarat, astăzi, că este inevitabil ca ţara să se confrunte cu un al doilea val de coronavirus şi a precizat că, deşi nu îşi doreşte o a doua carantină la nivel...

Franța, lovită de al doilea val de COVID-19

Franța, lovită de al doilea val de COVID-19
Franţa a înregistrat 13.215 noi cazuri de COVID-19 în 24 de ore, nou record de la începerea testării pe scară largă în ţară, şi 123 de decese, potrivit informaţiilor date publicităţii astăzi de Direcţia...

Incident de securitate la reşedinţa ambasadorului SUA din Rusia

Incident de securitate la reşedinţa ambasadorului SUA din Rusia
Un individ a pătruns cu un vehicul, în mod neautorizat, în perimetrul de securitate al reşedinţei ambasadorului american din Rusia, John Sullivan, informează Reuters. Incidentul a avut loc vineri după-amiază,...

Și Danemarca introduce restricţii, după o nouă explozie a cazurilor de COVID

Și Danemarca introduce restricţii, după o nouă explozie a cazurilor de COVID
Danemarca introduce restricţii, în urma numărului mare de cazuri de coronavirus înregistrare în ultima perioadă. Astfel, limita persoanelor la adunările publice se reduce de la 100 la 50. Mai mult, barurile şi re...

Rusia a aprobat primul medicament contra COVID-19, care va fi disponibil în farmacii

Rusia a aprobat primul medicament contra COVID-19, care va fi disponibil în farmacii
Rusia a aprobat primul medicament care va fi eliberat pe bază de reţetă în farmacii, Coronavir, care urmează aprobării unui alt medicament COVID-19 rus, Avifavir, în luna mai. Ambele medicamente se bazează pe...

Dosarul „10 august”: Instanţa supremă a respins recursul fostului şef din Jandarmerie, Sebastian Cucoş

Dosarul „10 august”: Instanţa supremă a respins recursul fostului şef din Jandarmerie, Sebastian Cucoş
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) a respins un recurs al lui Sebastian Cucoş, prin care fostul şef din Jandarmerie cerea sesizarea Curţii Constituţionale pentru un articol din Codul de procedură...

Loviți de COVID, la Casa Județeană de Pensii din Cluj. Nici directorul nu a scăpat!

Loviți de COVID, la Casa Județeană de Pensii din Cluj. Nici directorul nu a scăpat!
Patru angajați ai Casei Județene de Pensii Cluj sunt infectați cu noul coronavirus, inclusiv directorul instituției. Prefectul de Cluj, Mircea Abrudean, declară că aceștia nu au avut contact direct cu...

Argeș: Accident cu decese pe DN 7C!

Argeș: Accident cu decese pe DN 7C!
Polițiștii din Argeș fac, vineri seara, cercetări pentru a stabili împrejurările în care o motocicletă a lovit un pieton pe DN 7C, în localitatea Schiau, județul Argeș. Ambele persoane au murit. Potrivit...

Singurul spital ROL3 din România şi din Sud-Estul Europei a primit autorizaţia de funcţionare

Singurul spital ROL3 din România şi din Sud-Estul Europei a primit autorizaţia de funcţionare
Singurul spital ROL3 din România şi din Sud-Estul Europei, amplasat la Iași, a primit autorizaţia de funcţionare, unitatea fiind construită în cinci luni. Președintele Consiliului Județean Iași, Maricel...

Politică fără scrupule: Trump a propus graţierea lui Assange, dacă acesta dezvăluie sursa emailurilor Partidului Democrat!

Politică fără scrupule: Trump a propus graţierea lui Assange, dacă acesta dezvăluie sursa emailurilor Partidului Democrat!
Preşedintele SUA, Donald Trump, s-a declarat dispus să îl graţieze pe Julian Assange, dacă acesta ar fi dezvăluit numele sursei emailurilor sustrase prin atacurile cibernetice asupra Comitetului Naţional al...

Copiii săraci, mai mulţi din cauza pandemiei

Copiii săraci, mai mulţi din cauza pandemiei
COVID-19 a dus la creşterea cu 15% a numărului de copii săraci, la nivel mondial, arată o analiză a UNICEF şi Salvaţi Copiii. De la începutul pandemiei, 150 de milioane de copii fără acces la educaţie,...

12 unități de învățământ au trecut în scenariul roșu, în ultimele 24 de ore

12 unități de învățământ au trecut în scenariul roșu, în ultimele 24 de ore
Încă 12 unități de învățământ din România au trecut în ultimele 24 de ore în scenariul roșu. Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a anunțat, vineri, că 312 unități fac cursuri exclusiv online,...

Aleksei Navalnîi, otrăvit în hotel

Aleksei Navalnîi, otrăvit în hotel
Urme de agent neurotoxic folosit pentru a-l otrăvi pe opozantul rus Aleksei Navalnîi au fost detectate, de către membri ai echipei sale, într-o sticlă de apă goală din camera lui de hotel, din oraşul siberian...
Serviciul de email marketing furnizat de