Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
DNA marchează o premieră în cazul deputatului Sebastian Ghiţă. Pentru prima oară în istorie, un procuror îi interzice unui parlamentar să-şi exercite mandatul. Măsura, una la limita Constituţiei, poate provoca situaţia în care majoritatea parlamentară să fie modificată cu ajutorul anchetelor anticorupţie.
Procurorii i-au interzis lui Sebastian Ghiţă, aflat sub control judiciar, să-şi exercite mandatul de deputat până la data de 14 august. Decizia DNA reprezintă o măsură fără precedent în Româ-nia. Motivarea ar fi art. 215 din Codul de Procedură Penală care prevede că în timpul cât se află sub control judiciar, unui inculpat i se poate impune „să nu desfăşoare activitatea în exercitarea căreia a săvârşit fapta”. Fost Avo-cat al Poporului, Gheorghe Iancu lămureşte situaţia. „Procurorul nu a greşit cu nimic. A aplicat litera legii, articolul din Codul de Procedură. Este, însă, un articol total neconstituţional. Nu face diferenţa între un cetăţean şi un par- lamentar cu drepturi elective, îi ia pe toţi la grămadă”, explică pro- fesorul de drept constituţional. Preşedintele CCR, Augustin Zegrean, spune că „există o prevedere în regulamentul Camerei Deputatilor prin care se poate interzice participarea la lucrări pe o perioadă. Nu ştiu dacă se poate în cadrul controlului judiciar. Nici nu am auzit de aşa ceva”.
Controlul judiciar îl obligă pe Sebastian Ghiţă să nu părăsească Ploieştiul şi să nu ia legătura cu Victor Ponta. DNA susţine că Ghiţă „a conceput, iniţiat şi coordonat o activitate de corupere a alegătorilor din Republica Moldova, la alegerile prezidenţiale din anul 2014” cu scopul de a obţine voturi pentru Victor Ponta. Operaţiunea l-ar fi costat pe Ghiţă, amic al premierului, 350.000 de euro, cheltuiţi pentru tigăi.
Curtea Constituțională, pe post de arbitru
Profesorul Gheorghe Iancu face lumină în acest caz. „Avem o decizie a CCR referitoare la Legea 96/2006 (privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor) care spune că nu poţi elimina aşa un senator sau un deputat, nu îl poţi împiedica să-şi exercite funcţia”. Este vorba despre decizia 81/2013 a Curţii Constituţionale, care a reţinut că „împiedicarea deputatului sau senatorului de a participa la şedinţele Ca-merei din care face parte constituie o măsură de natură să îl împiedice să îşi realizeze mandatul dat de alegători”. Mai mult decât atât, judecătorii CCR au explicat că „îndatoririle parlamentarului se exercită în mod continuu, legiuitorul trebuind ca, prin reglementările pe care le adoptă, să nu împiedice îndeplinirea acestora”. În acest caz, Parlamentul, ca legiuitor, este cel care a adoptat Codul de Procedură Penală. „Pot face pariu că acest articol 215 din Codul de Procedură Penală va fi declarat neconstituţional dacă va fi sesizată Curtea Constituţională”, susţine Iancu.
Articolul 72 din Constituţie, referitor la imunitatea parlamentară, nu conţine prevederi legate de situaţia deputatului sau senatorului aflat sub control judiciar.
Pe lângă acuzaţia iniţială de sprijinire a unui grup infracţional organizat, DNA a extins urmărirea penală în cazul lui Sebastian Ghiţă pentru următoarele infracţiuni:
◗ trafic de influenţă
◗ complicitate la schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor europene
◗ evaziune fiscală
◗ spălare de bani, în formă continuată
◗ coruperea alegătorilor la alegerile parlamentare din 2012 şi prezidențiale din 2014
◗ efectuarea de operaţiuni fi-nanciare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, în formă continuată
Care sunt afacerile mogulului media
Sebastian Ghiţă (foto) a devenit cunoscut în 2010, când milionarul de 32 de ani prelua managementul Realitatea Media, fiind deja acţionar majoritar, cu 70% din acţiuni, al grupului Asesoft, specializat în IT. La Registrul Comerțului, Sebastian Ghiţă apărea ca acţionar la 17 fir-me. Avea atunci o avere estimată la 120-125 de milioane de euro, conform Top 300 Capital, şi de 36-38 milioane de euro, conform Forbes 500 Miliardari. Tot în 2010, Sebastian Ghiţă avea afaceri cu statul în valoare de 55 de milioane de euro, după ce sprijinise financiar PDL, prin firmele Teamnet International (55.000 de lei) şi Asesoft (80.000 de lei). Din iunie 2009, până în martie 2010, firma Asesoft a fost contractată de mai multe ministere şi alte instituţii publice, valoarea contractelor primite trecând de 55.000.000 euro. Pe lângă afacerile din domeniul IT, Ghiţă mai face bani dintr-o firmă de consultanţă pentru proiectele din bani europeni, una de salubritate, cu con-tracte consistente, şi două de vinificaţie. (
