Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
După Revoluţie, în fiecare Parlament, minorităţile naţionale şi-au avut asigurată reprezentarea în forul legislativ cu un număr minim de voturi obţinute în alegeri. Dacă la început a fost un gest de deschidere faţă de minorităţi şi drepturile lor, cu timpul, reprezentarea acestora în Parlament a devenit un fel de as în mânecă pentru orice guvern care avea nevoie de voturi pentru a trece o lege importantă sau a supravieţui unei moţiuni de cenzură, înclinând serios balanţa cu cele 18 voturi care le aparţin în favoarea puterii. Nu a făcut excepţie nici Guvernul Boc, iar un sondaj-fulger printre deputaţii minorităţilor naţionale arată că aceştia sunt atât de dedicaţi Executivului, încât de multe ori nu ştiu nici ce votează, nici dacă au fost la vot.
Fiecare din cele 19 minorităţi naţionale au dreptul la un mandat de deputat. Excepţie face UDMR, care concurează în alegeri împreună cu celelalte formaţiuni politice. Astfel, la Camera Deputaţilor există grupul parlamentar al minorităţilor naţionale, format din 18 membri, majoritatea aflaţi la al doilea mandat. Dreptul de a candida la un fotoliu de deputat le este dat minorităţilor de Constituţie care prevede la articolul 62, alineatul 2 că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care nu întrunesc în alegeri numărul de voturi pentru a fi reprezentate în Parlament, au dreptul la câte un loc de deputat, în condiţiile legii electorale. Cetăţenii unei minorităţi naţionale pot fi reprezentaţi numai de o singură organizaţie".
De asemenea, în Legea 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului se precizează că "organizaţiile cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale definite potrivit art. 2 pct. 29 (minoritate naţională – acea etnie care este reprezentată în Consiliul Minorităţilor Naţionale), legal constituite, care nu au obţinut în alegeri cel puţin un mandat de deputat sau de senator au dreptul, potrivit art. 62 alin. (2) din Constituţia României, republicată, la un mandat de deputat dacă au obţinut, pe întreaga ţară, un număr de voturi egal cu cel puţin 10% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe ţară pentru alegerea unui deputat".
Consiliul Minorităţilor Naţionale (CMN) a fost înfiinţat prin hotărârea Guvernului 589/2001, este un organ consultativ al Guvernului, fără personalitate juridică, ce se află în coordonarea Departamentului pentru Relaţii Interetnice şi are drept scop asigurarea relaţiilor cu organizaţiile legal constituite ale cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale. CMN este format din câte trei reprezentanţi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, reprezentate în Parlament.
Grupul minorităţilor naţionale din Camera Deputaţilor este condus şi în această legislatură de Pambuccian Varujan (Uniunea Armenilor din România), ales pentru a patra oară deputat. Ceilalţi 17 deputaţi sunt: Ovidiu Ganţ (Forumul Democrat al Germanilor din România), ales pentru a doua oară, Longher Ghervazen (Uniunea Polonezilor din România) – deputat din 2000, Mircea Grosaru (Asociaţia Italienilor din România) – 2004, Adrian Miroslav Merka (Uniunea Democratică a Slovacilor şi Cehilor din România) – 2004, Dragoş Gabriel Zisopol – (Uniunea Elenă din România) – 2004, Amet Aledin – (Uniunea Democrată a Tătarilor Turco-Musulmani din România), Buciuta Ştefan (Uniunea Ucrainenilor din România) – 2004, Liana Dumitrescu (Asociaţia Macedonenilor din România) – 2004, Gheorghe Firczak (Uniunea Culturală a Rutenilor din România) – 2000, Ibram Iusein (Uniunea Democrată Turcă din România) – 2004, Miron Ignat (Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România) – 2000, Oana Manolescu (Asociaţia Liga Albanezilor din România) – 1996, Mircovici Niculae (Uniunea Bulgară din Banat) – 2004, Păun Nicolae – (Partida Romilor Pro-Europa) – 2000, Duşan Popov – (Uniunea Sârbilor din România) – 2008, Radan Mihai – (Uniunea Croaţilor din România) – 2000, Aurel Vainer – (Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România) – 2004. Deputaţii minorităţilor au fost partenerii tuturor guvernelor de după 1990, ei votând cot la cot cu aleşii puterii. De altfel, prin aceasta s-au remarcat în primul rând, pentru că unii dintre ei nu s-au înghesuit să urce la tribună pentru a lua cuvântul în plen, nu au avut prea multe întrebări sau interpelări de adresat Guvernului şi, de cele mai multe ori, au semnat propuneri legislative alături de alţi deputaţi sau senatori. De exemplu, Radan Mihai a luat cuvântul în plen de două ori, la fel şi Oana Manolescu, Liana Dumitrescu a vorbit de la tribună doar de trei ori, iar Duşan Popov – de patru ori.
Potrivit cutumei instituite în Camera Deputaţilor, minorităţile susţin ordonanţele Guvernului, legile iniţiate de parlamentarii care nu formează opoziţia şi ridică mâna la vot după semnul liderului lor de grup, instruit la rândul său de liderii puterii. Invocând existenţa unui protocol de susţinere a guvernului, nici una din cele cinci moţiuni de cenzură depuse la Parlament în această legislatură nu a fost susţinută de reprezentanţii grupului minorităţilor naţionale. Încă de la prima moţiune de cenzură depusă de opoziţie, "Marea Păcăleală PDL-PSD", minorităţile au anunţat că, din principiu, nu votează astfel de documente. "Mai avem şi un cuvânt pe care l-am dat şi pe care îl ţinem, vă vom sprijini până la capăt şi nu votăm moţiuni de cenzură cu atât mai mult într-o perioadă de depresie economică... Dar asta nu mă opreşte, domnule prim-ministru, să spun – şi să spun lucrul acesta nu de pe băncile opoziţiei, ci ca un aliat – că drumul pe care mergem este greşit şi că drumul greşit pe care mergem îl facem nici măcar apăsând pe frână, ci pe accelerator", declara Pambuccian.
Ultima moţiune de cenzură iniţiată de opoziţie, "Moţiunea României majoritare, moţiune populară", a picat la vot la 27 octombrie, întrunind numai 219 voturi din cele 236 necesare. Guvernul condus de premierul Emil Boc a scăpat şi de această dată inclusiv cu ajutorul reprezentanţilor grupului minorităţilor. Dacă aleşii puterii au fost prezenţi în sală, dar nu au votat (pentru ca nu cumva să trădeze vreunul), cu excepţia liderului de grup Varujan Pambuccian, care nu a participat la vot, ceilalţi deputaţi au absentat. Deşi a avut reproşuri la adresa Guvernului condus de Boc, cum ar fi "incoerenţa, incapacitatea de a controla detaliile şi de a comunica", Pambuccian a mai "iertat" o dată puterea, avertizând, chipurile, că ar fi pentru ultima oară.
Din cele 12 moţiuni simple depuse şi, totodată, respinse la Camera Deputaţilor, nici una nu a fost susţinută de grupul minorităţilor naţionale, aceştia fie votând categoric împotriva lor, fie abţinându-se de la vot.
Nu mai departe de luna trecută, deputaţii au adoptat două propuneri legislative ce au deschis cutia Pandorei. Dacă PDL şi UDMR au votat "din greşeală" propunerea de modificare a Codului Fiscal privind reducerea TVA la alimentele de bază şi cea privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000 de lei, au greşit şi deputaţii aparţinând grupului minorităţilor naţionale, votând şi ei "DA" alături de PDL şi UDMR.
Jurnalul Naţional a făcut un sondaj printre deputaţii minorităţilor naţionale pentru a vedea în ce măsură votul pe care-l dau asupra unei legi sau moţiuni de cenzură, fie pro, fie contra, este unul potrivit propriei conştiinţe, mandatului încredinţat de alegători sau este unul dictat de putere.
Aşa că le-am adresat întrebări pe două teme. "Care era titlul ultimei moţiuni de cenzură respinsă de Parlament la 27 octombrie. Câte motive înşira opoziţia în textul moţiunii pentru care trebuia să fie dat jos Guvernul Boc? Vă amintiţi unul dintre ele?" Nici unul din cei zece deputaţi ai minorităţilor contactaţi telefonic nu şi-a amintit titlul moţiunii. De asemenea, i-am întrebat, în mod intenţionat greşit, "de ce au votat la 19 octombrie propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevedea neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?" (corect fiind 2.000 de lei), nici unul nesesizând greşeala.
Nicolae Păun
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Nicolae Păun: Eu am fost bolnav în perioada respectivă, am ieşit de două-trei zile din spital...
Dar la 19 octombrie, când s-a votat proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei aţi fost. De ce aţi votat pentru acest proiect?
La 19 octombrie... am impresia că eu din data de 19 nu am mai venit, trebuie să mă uit în buletinul de ieşire din spital şi o să vă pot spune mai multe. Am trei săptămâni de când lipsesc... eu nu am fost în Parlament.
(Pe lista votului electronic, Nicolae Păun a votat "DA" la propunerea privind neimpozitarea pensiilor).
Oana Manolescu
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Oana Manolescu: Nu ştiu a câta a fost. Titlul ei... Staţi puţin, lăsaţi-mă puţin, că sunt băgată în nişte calcule...
Era ceva cu România.
Păi, n-a fost moţiunea pe învăţământ?!
A fost moţiunea de cenzură...
Doamnă, nu mai ştiu acum...Era România la răscruce de vânturi, cumva? Ce, nu vă e bine?!
Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi votat?
În general, noi susţinem Guvernul.
Amet Aledin
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Amet Aledin: România în pragul sărăciei… erau probleme generale despre ceea ce se întâmplă în România.
Dar motivele pentru care trebuia să pice Guvernul Boc vi le mai amintiţi?
Motivele... nu pot să vă spun.
De ce aţi votat pentru proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Eu am o relaţie de colaborare cu domnul Giurgiu şi dacă vă uitaţi pe site-ul Camerei o să vedeţi că ne consultăm asupra unor chestiuni. Noi ne sprijinim pe anumite proiecte legislative... A fost o decizie a grupului nostru.
Buciuta Ştefan
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Buciuta Ştefan: Acum..., m-aţi luat aşa prin surprindere... Sunt în maşină şi nici nu-mi mai aduc aminte.
Era ceva cu România.
Staţi să mă uit prin documente...
Dar nu aţi fost curios să vă uitaţi pe textul ei?
Ba m-am uitat, am şi citit-o.
Care erau atunci motivele şi câte erau pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?
Erau mai multe motive pe care nu mi le aduc aminte.
Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Au votat toţi şi ar fi bine să nu se impoziteze pensiile sub 2.000 de lei.
Gheorghe Firckzac
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Gheorghe Firckzac: Nu. Nu-mi mai amintesc titlul.
Dar despre ce era vorba în moţiune vă mai amintiţi?
A, despre ce era vorba sigur că îmi amintesc.
Erau zece motive pentru care opoziţia susţinea că trebuie să pice guvernul Boc.
Zece motive pentru care trebuia să pice Guvernul? Nu ştiu, nu-mi amintesc, m-am uitat în treacăt peste ele, după cum ştiţi, noi facem parte din arcul guvernamental.
Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Am votat atunci aşa pentru că în general noi votăm propunerile care primesc aviz favorabil de la comisii şi au şi avizul Guvernului.
Este absolut imposibil ca fiecare parlamentar să cunoască fiecare proiect de lege în parte.
În ziua respectivă au fost 75 de proiecte de legi şi o hotărâre. Ei, aş fi vrut să vă văd pe dumneavoastră, dacă eraţi acolo, şi puteaţi să cunoaşteţi în amănunţime toate cele 75 de proiecte de legi. În principiu, dacă, din punct de vedere financiar, ar fi posibil, sigur că sunt de acord cu propunerea lui Mircia Giurgiu ca pensiile sub 2.000 de lei să nu fie impozitate. Este cazul soţiei mele, al socrilor mei.
Ibram Iusein
Jurnalul Naţional: Pe 27 octombrie a avut loc la Parlament dezbaterea ultimei moţiuni de cenzură. Nu aţi susţinut-o, nu a susţinut-o nimeni din grupul dumneavoastră. Vă mai amintiţi însă titlul ei?
Ibram Iusein: Titlul moţiunii... cu România... cam aşa ceva.
România şi mai cum?
Nu-mi mai aduc aminte exact titlul ei.
Era cumva "România la răscruce de vânturi?"
Nu cred că la răscruce de vânturi, mă îndoiesc că a fost aşa de literară moţiunea.
Dar câte motive erau înşirate în textul moţiunii pentru care trebuia să pice Guvernul Boc?
Motive... erau vreo 20 de motive. Mai exact, cred că 10 motive. Am tendinţa să dublez cifrele...
Spuneţi-mi atunci unul dintre motive.
Haideţi că de la două întrebări aţi ajuns la 100.
Dar proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei de ce l-aţi susţinut?
Eu nu am votat acest proiect. Mă îndoiesc că eu am votat.
(Votul electronic de la şedinţa de la 19 octombrie arată însă contrariul).
Mircovici Niculae
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Mircovici Niculae: Trebuie să-mi amintesc... moţiunea populară, moţiunea.. Era ceva cu România... da, da.
Dar erau nişte motive pentru care trebuia să pice Guvernul Boc, vi le mai amintiţi?
Erau, aşa este, dar de data aceasta am privit-o ca pe o moţiune pur politică, iar grupul nu s-a implicat în răsturnarea echilibrului politic care există.
Câte motive erau?
A, păi, auziţi, dacă vreţi să faceţi cu mine un test, consideraţi că nu l-am trecut… erau 10, 12, ştiu că erau înşirate, am moţiunea în imagine.
De ce aţi votat pentru proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu, care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Am participat şi la aceasta, şi la votul cu reducerea TVA la alimente, am fost surprins că este şi PDL de acord, dar grupul minorităţilor naţionale consideră că o astfel de măsură ar fi benefică pentru România, ar stimula consumul.
Aurel Vainer
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Aurel Vainer: Era vorba despre esenţa moţiunii şi despre scopul ei. Deci, noi din capul locului am decis să nu votăm moţiuni... Eu am atâtea alte treburi... ăla a fost un punct pe ordinea de zi la Parlament, a trecut mai bine de trei săptămâni, e un element depăşit în activitatea mea de-acum...
De ce aţi votat pentru proiectul deputatului PDL Mircia Giurgiu care prevede neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Acolo a fost o neconcordanţă a tehnicii parlamentare, pe principiul comportamentului grupului – se comportă fiecare membru.
Ovidiu Ganţ
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Ovidiu Ganţ: Nu-mi amintesc titlul ei, nu am citit-o, pentru că nu m-a interesat.
Era ceva cu România, nu vă mai amintiţi?
Nu.
Se numea cumva România la răscruce de vânturi?
Haideţi, doamnă, că nu suntem în Dickens, vorbim serios sau nu?!
De ce aţi susţinut propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei?
Am votat pentru că aşa s-a decis atunci în Coaliţie.
Liana Dumitrescu
Jurnalul Naţional: Vă mai amintiţi titlul ultimei moţiuni de cenzură dezbătută la Parlament la 27 octombrie?
Liana Dumitrescu: Mărturisesc că eu nu am fost în ţară în perioada respectivă. A avut loc o conferinţă internaţională pe care am condus-o şi eu nu am participat la lucrările de plen, de aceea nu ştiu.
Dar la 19 octombrie, când s-a votat propunerea deputatului PDL Mircia Giurgiu privind neimpozitarea pensiilor mai mici de 2.000,1 lei, aţi fost?
Nu, nu am fost nici la aceea, dar în principiu sunt de acord cu neimpozitarea.
Votul electronic o contrazice însă pe doamna deputat, arătând negru pe alb că a votat propunerea legislativă a deputatului PDL Mircia Giurgiu (PL-x nr. 346/2010 – propunere legislativă de modificare şi completare a Legii nr. 571 privind Codul Fiscal), asta în situaţia în care nu a lăsat cartela de vot unui alt parlamentar, care a votat în locul său, fiind o practică la modă.
Citește pe Antena3.ro
